| |
Caută informaţia necesară:
|
|
|
|
Untitled Document
31 Iulie 2010
 |
| Stil vechi |
Simbata |
Stil nou |
| 18 Iulie |
31 Iulie |
| | Zi fara post |
|
|
| |
 Pomenirea Sfântului Mucenic Emilian de la Dorostorum
Viata sfantului: Acest sfânt era din Durostor, cetatea Misiei din Tracia, rob fiind unui elin în zilele lui Iulian Paravatul si ale lui Capitolie Vicarul. Crezând el în Hristos si scârbindu-se de idoli, aflând vreme cu bun prilej, luând un ciocan, a intrat în capistea idolilor si a sfarâmat toti idolii si a risipit jertfele. Însa fiind supusi altii la chinuri pentru aceasta, el a mers de s-a vadit si a fost batut cu vine de bou si, fiind bagat într-un cuptor cu foc, si-a dat sufletul la Dumnezeu in anul 363 de la Hristos. Pomenirea Sfintilor Mucenici Pavel, Teis si Valentina
Viata sfantului: Acesti frati egipteni cu neamul, fiind adusi în Cezareea, au stat de fata înaintea ighemonului Firmin. Si, arzându-le talpile picioarelor cu arsuri iuti, au fost chinuiti cu sabie si cu foc. Iar Sfânta Teis a fost suvitata fara mila. De aceea, aducând pe Pavel si chinuindu-L, se ruga cu glas mare pentru crestini, pentru iudei si pentru samarineni si ca sa înceteze prigoana. Apoi tuturor li s-a taiat capul. Pomenirea Sfântului Mucenic Iachint cel din Amastrida Pomenirea Sfântului Mucenic Marchel care, fiind întins pe pat de fier înrosit, s-a savârsit Pomenirea Cuviosului Pamvo, care cu pace s-a savârsit
Viata sfantului: Sfantul Pamvo a trait viata pustniceasca in desertul Nitriei (muntele Nitria) din Egipt. Sfantul Antonie cel Mare (preznuit la 17 ianuarie) spunea despre el ca "din frica de Dumnezeu a făcut Duhul lui Dumnezeu să locuiască în el" (apotfegma Pimen 75 din Patericul Egiptean). Avva Pimen cel Mare (praznuit la 27 august) spunea despre el: "trei fapte trupeşti am văzut noi la avva Pamvo: nemâncarea până seara în fiecare zi, tăcere şi rucodelie (lucrul mâinilor) mare" . Iar sfântul Teodor Studitul spunea despre el ca era "înflacarat în lucrare si în cuvânt".
S-a nascut catre anul 303 dupa Hristos si a fost unul din primii pustnici care s-au alaturat lui Avva Amun la Nitria. Desi fara carte, a invatat Scripturile si a fost hirotonit preot in anul 340. A adormit intru Domnul in mijlocul fratilor si ucenicilor la anul 374.
La începutul vieţii sale monastice, Sfântul Pamvo a auzit versetele Psalmului 38 al lui David: "Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea". Aceste cuvinte pătrunseră adânc în sufletul său iar el încercă să le urmeze pururea. De aceea, când era întrebat ceva răspundea doar după îndelungă meditare şi rugăciune. Spunea: "Trebuie mai întâi să mă gândesc, şi poate că voi putea, în timp, cu ajutorul lui Dumnezeu, să dau un răspuns". Sfântul Pamvo a fost pentru ucenicii săi un model de iubitor al muncii.
Ucenicii Sfântului Pamvo au devenit mari asceţi : Dioscor, devenit apoi Episcop al Hermopolisului (diferit de un alt Dioscor, un eretic şi Patriarh al Constantinopolului. El a trăit mai târziu şi a fost condamnat de Cel de-al Patrulea Sinod Ecumenic) precum şi Ammonius, Eusebiu şi Eftimie, menţionaţi în viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur.
Odată Sfânta Melania cea Tânără (31 Decembrie) i-a adus Sfântului Pamvo o sumă mare de arginţi pentru nevoile mănăstirii dar el nu-şi părăsi lucrul şi nici nu se uită la banii ce-i fuseseră aduşi. Numai după cererile îndelungi ale Sfintei Melania el îi permise să dea milostenia unui frate monah pentru a o împărţi după nevoile mănăstirii. Sfântul Pamvo se deosebea prin smerenia sa dar în acelaşi timp avea preţuire înaltă pentru vocaţia de monah şi îi învăţa pe mireni să respecte pe monahi, care adesea vorbesc cu Dumnezeu.
Se spune ca uneori faţa Sfântului Pamvo strălucea ca fulgerul aşa cum strălucise chipul lui Moise. Mai mult, vorbind fraţilor care stăteau în picioare lângă patul său de moarte, Sfântul Pamvo le spuse : "Mă duc la Domnul, ca unul care nu am început încă să-I slujesc". A murit la vârsta de 70 de ani. |
Rugaciunea zilei:
Rugăciunea de sâmbătă
Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sânt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai. Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri. Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi, către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui, ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru că prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutorul, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire, şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci. Amin.
| File din Pateric:
PENTRU RABDARE
6) Odata a venit un om la Schit, avand suparare de duh necurat. Petrecand el multa vreme la Schit, n-a simtit nici un folos sau usurare. Iar unui parinte oarecare facandu-i-se mila, a facut rugaciune catre Dumnezeu pentru dansul si l-a insemnat pe fata cu semnul Cinstitei Cruci. Iar dracul fiind strarmtorat si necajit de acel parinte, i-a grait, zicand : ma gonesti pe mine din acest om, dar sa stii ca daca ma gonesti, la tine voi veni. Zis-a lui acest parinte : vino la mine, ca eu cu bucurie te voi primi. Si asa iesind necuratul duh din acel om, a mers si s-a lipit de parintele. Si indata a inceput a-l ingreuia, si a-l necaji si asa, doisprezece ani l-a necajit cu fel de fel de ispite. Iar batranul rabda si se ruga lui Dumnezeu cu priveghere si cu mult post, muncind duhul care petrecea cu dansul. Mancarea lui era in toate zilele numai cate doisprezece samburi de finici. Dupa doisprezece ani nemaiputand necuratul duh sa-l sufere pe calugar, l-a parasit si a fugit de la dansul. Iar batranul vazand dracul ca a fugit, i-a zis : pentru ce ma parasesti si fugi de la mine ? Mai intoarce-te si mai petreci cu mine ! Zis-a lui dracul : Dumnezeu sa te pedepseasca calugare, ca numai Acela va putea sa te biruiasca ! Si acestea zicand, s-a dus cu rusine.
7) Zis-a un parinte oarecare : ceara de nu se va infierbanta in foc, sa se moaie, nu se va putea tipari pecetea ce vei pune peste dansa. Asa si omul : de nu va fi muiat de fierbinteala focului scarbelor, bolilor, ostenelilor, suferintelor si a ispitelor, nu se poate tipari intr-insul pecetea Sfantului Duh. Ca pentru aceasta zice Domnul Sfantului Apostol Pavel : ajunga-ti darul Meu, ca puterea Mea intru neputinte se savarseste. Si insusi Pavel zice : cu dulceata este mie a ma lauda pentru neputintele mele, ca sa se salasluiasca in mine puterea lui Hristos. Asa si tu, fiule, dupa putinta ta rabda pentru Domnul cu multumire scarbele, necazurile, naprasnele, bolile si ispitele ce-ti vor veni dupa voia lui Dumnezeu pentru folosul tau; ca numai prin rabdarea scarbelor cu multumire va intra omul in imparatia lui Dumnezeu, precum insusi Domnul zice : cu multe scarbe se cade a intra in Imparatia cerurilor.
| Pilda zilei:
Sa daruim ce nu avem
Intr-o manastire, se prezinta un candidat la calugarie. Acesta ii marturiseste staretului: - Sa stiti, parinte, ca nu am nici credinta, nici lumina, nici curaj, nici incredere in mine si nici nu pot sa-mi fiu mie insumi de ajutor iar altora cu atat mai putin. Nimic nu am. Staretul ii raspunde: - Ce-are a face! Nu ai credinta, nu ai lumina; dandu-le altora, le vei avea si tu. Cautandu-le pentru altul, le vei dobandi si pentru tine. Pe fratele acesta, pe aproapele si pe semenul tau esti dator sa-l ajuti cu ce nu ai. Du-te! Nu din prisosul, nu din putinul tau, ci din neavutul tau, din ceea ce iti lipseste. Daruind altuia ce nu ai - credinta, lumina, nadejde - le vei dobandi si tu.
|
|
|
| |


 Descarcă în formatul preferat.


 |
|