Dacă unul dintre soţi trăieşte duhovniceşte şi are dreptate, totuşi nu trebuie să ceară dreptate, deoarece, ca un om duhovnicesc ce este, trebuie să înfrunte în chip duhovnicesc nedreptatea. Adică să le înfrunte pe toate potrivit dreptăţii dumnezeieşti, căutând să-l odihnească pe celălalt. Căci dacă un suflet este slab şi greşeşte, are oarecum circumstanţe atenuante. Însă celălalt, care este într-o stare duhovnicească mai bună, dar nu arată înţelegere, greşeşte mult mai mult. Dacă şi oamenii duhovniceşti înfruntă lucrurile lumeşti cu dreptatea lumească, ce se va întâmpla după aceea?

(Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul, Viaţa de familie, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2003)

Sursa: doxologia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

8 + 2 =