,, Ești preot? Ia aminte, nu-ți aparții ție însuți. Ești precum un ac în mîinile lui Dumnezeu. Să fii bun, să nu fii precum un ac ruginit, cu care nu se poate face treabă.

Ești preot? Să nu exiști pentru slăbiciunile, pentru patimile tale. Pe cît poți evită să ieși în afară. Închide-te în cămara ta. Adu-ți aminte, ca să se deschidă să vezi Lumina duhovnicească. Studiază, roagă-te. Dacă nu vei fi întărit, cum îi vei întări pe alții ? Iar lumea aleargă, cere ca setea sufletului să-i fie astîmpărată de Biserică, de mădularele ei, de cei ce poartă rasă. Ce vei da dacă nu ai, și cum vei avea dacă nu ceri de la Dumnezeu? Ostenește-te cu rugăciune și studiul, și te vei întări.

Un binecuvîntat preot și-a început într-o seară rugăciunea, și pînă dimineața nu s-a săturat de ea. În biserică, la ,, Ale Tale dintru ale Tale…”, plîngea atît de tare, că nu a putut vreme de un ceas să continue slujba, iar cînd ceilalți l-au întrebat, le-a zis : ,, Cum să continui vazînd atîția îngeri în jurul jertfelnicului, iar înauntrul potirului pe Domnul nostru strălucind?”.

Ești preot? Să iei aminte, diavolul se folosește de toate lucrurile pentru a-l răni pe preot, pentru că de la un preot sfînt, mii de oameni se pot folosi și mîntui, dar de la unul care nu se luptă, mii se vor răni și vor pieri”.

Starețul Ieronim din Eghina

Sursa: Revista ,, Familia ortodoxă”, august nr.8, 2016, pag.65

LĂSAȚI UN MESAJ

86 + = 92