Sfinții lui Dumnezeu trăiesc și după moarte. Deseori aud în biserici cum cîntă Maica  lui Dumnezeu acea minunată cîtare a Sa, care ne pătrunde inima si pe care a alcătuit-o în casa mătușii sale Elisabeta, după primirea veștii celei bune de la Arhanghelul. Aud, iată, și cîntarea lui Moise, și a lui Zaharia, tatăl Înaintemergătorului, a Anei, mama proorocului Samuil, cîntarea celor trei tineri, cîntarea lui Mariami. Și cîți alți cîntăreți din Noul Testament nu desfătează pînă azi auzul întregii Biserici a lui Dumnezeu? Dar slujbele divine? Dar Tainele? Dar sfintele rînduieli? Al cărui duh lucrează în ele, aducînd umilință în inimile noastre? Al lui Dumnezeu, al sfinților lui Dumnezeu. Iată, dacă vreți, dovadă că sufletul omului nu moare. Luați aminte cum acești oameni, care, și după ce au murit, ne îndrumă, de dincolo de moarte, viețile noastre. Au murit, dar nu încetează să cuvînteze, să ne învețe, si ne călăuzească, ne emoționeze!

Sursa: Sfîntul Ioan de Kronștadt, ”Viața mea în Hristos”, pag.7.

LĂSAȚI UN MESAJ

66 − = 64