Pomul se cunoaște după roade și omul după fapte. Nu este un merit să trăiești mult, cel mult dacă ai ambiția să te înscrii cumva în seria recordurilor. Important este să trăiești cu folos, iar pentru aceasta trebuie să ai și o educație de la părinți, pe care eu am avut-o.

De aceea, în ziua mea de naștere, mă rog întîi cu rugăciunea intimă de dimineață pentru părinții mei care mi-au dat viață, dar nu numai viață, că aceasta încă n-ar fi mare lucru, dar pentru că mi-au dat o educație.

De la tatăl meu, care era un om plin de înțelepciune, am învățat că niciodată să nu iau nimic în tragic, iar de la mama mea, care era un tezaur de folclor, am învățat credința în Dumnezeu, teama și iubirea față de El, respectul față de propria mea demnitate, munca și respectul față de demnitatea altora.

Mama mea ne spunea nouă, copiilor, cu precădere un proverb pe care-l moștenise și ea de la înaintașii ei: „Decît să întind în unt și să mă uit în pămînt, mai bine să întind în sare și sămă uit la soare.” Dacă m-ar întreba cineva „Ce-ai învățat de la mama dumitale?”, i-aș răspunde: „Asta am învățat: să mă uit la soare.” și dacă Dumnezeu va hărăzi această lumină și dincolo de mormînt, voi fi într-adevăr fericit.

ÎPS Bartolomeu Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului

Sursa: ”Apostolat în Țara Fărăgașului”, nr.50, martie 2011, pag. 11

LĂSAȚI UN MESAJ

65 − 55 =