Seactarul: Care vă sunt vouă, artodocșilor, temeiurile scripturistice de a vă închina la cruce, de vreme ce Crucea este un lucru blestemat, după cum este scris: Blestemat este tot cel spînzurat pe lemn (Deut. 21,23; Gal. 3, 13 ș. a.)?

Preotul: Mai întîi se cuvine nouă a zice: Civîntul  crucii pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mîntuim, este puterea lui Dumnezeu (I Cor. 1, 18).

Voi, sectarii, care nu vă închinați Sfintei Cruci și nu o cinstiți pe ea, sunteți dușmani ai crucii lui Hristos (Filip. 3, 18-19). Iar fiindcă întrebi despre mărturiile scripturistice relativ la închinarea și cinstirea Sfintei Cruci, ascultă după cum urmează:

  1.  Crucea a fost prefigurată încă înainte de Legea Veche, cînd patriarhul Iacov a binecuvîntat pe fiii lui Iosif cu mîinile sale așezate în chipul Crucii (Fac. 48, 13-15).
  2. Iarăși Crucea a fost prefigurată prin șarpele de aramă spînzurat pe lemn, care izbăvea de primejdia morții pe cei ce priveau la el (Num. 21, 8-9), după cum adeverește acest lucru Sfînta Evanghelie (Ioan 3, 14-15).
  3. Crucea ca mijloc de mîntuire a fost prefigurată de mîinile întinse ale lui Moise, ce au alcătuit împreună cu trupul său semnul crucii, prin care israeliții au biruit în lupta cu Amalec (Ieș. 17, 11-13).
  4. Crucea este altarul cel preasfînt pe care S-a jertfit Hristos (Evrei 9, 28).
  5. Crucea este steagul lui Hristos – cel prezis de Sfîntul Prooroc Isaia, care s-a ridicat peste neamuri (Isaia 62, 10).
  6. Crucea s-a sfințit ca jertfelnic cu preascump sîngele lui Hristos, Care S-a jertfit pe ea; acest altar al Sfintei Cruci este preasfînt și tot ce se atinge de el se sfințește (Ieș. 29, 37).
  7. Crucea este mijlocitoarea măririi lui Hristos, căci numai în urma morții Sale pe Cruce a fost preaînălțat (Filip. 2, 8-9). Prin moartea de pe Cruce Hristos a intrat întru slava Sa (Luca 24, 26), căci numai prin Cruce Hristos S-a preslăvit (Ioan 17, 1).
  8. Crucea este armă prin care noi am cîștigat mîntuirea (Ioan 12, 32-33; I Petru 2, 24).
  9. Prin Cruce s-a înlăturat vrăjmășia dinte oameni (Efes. 2, 16; Col. 1, 19-20).
  10. Crucea este pecetea lui Dumnezeu prefigurată prin însemnarea literei ”T” (tau) pe frunțile celor aleși ai lui Dumnezeu spre a scăpa de pierzare (Iez. 9, 4-6; Apoc. 7, 2-3).
  11. Crucea este emblema biruinței și semnul lui Hristos. Acest semn se va arăta pe norii cerului înaintea venirii a doua a Domnului  care va fi cu putere și cu slavă multă (Matei 24, 30).
  12. Apostolul Pavel zice: Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decît numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume (Gal. 6, 14)

Așadar, să se știe că cuvîntul Cruce are înțeles îndoit:

  • Cruce spirituală (suferință)
  • Cruce materială, pe care S-a jertfit Mîntuitorul nostru și a sfințit-o cu peascump Sîngele Său.

Pe amîndouă aceste cruci le-a purtat Mîntuitorul nostru Iisus Hristos: crucea suferinților în suflet, răbdînd pînă la moarte, iar crucea cea materială, pe umerii Săi pînă la Golgota.

Tor așa se cuvine fiecărui credincios a urma lui Hristos și a duce crucea suferinților în suflet pînă la moarte, iar Crucea lui Hristos cea materială a o cinsti și a i se închina ca unui semn al Fiul Omului și ca unui altar sfințit cu Sîngele lui Hristos.

Cine însă cinstește numai crucea spirituală, iar pe cea materială o defaimă, nu este un următor al Crucii lui Hristos, ci un un vrăjmaș al Crucii lui Hristos (Filip. 3, 18) și un eretic.

Sursa: ”Călăuză în Credința Ortodoxă”, Arhim. Ilie Cleopa, pag. 471-473.

LĂSAȚI UN MESAJ

+ 81 = 91