Rugăciunea face parte din tradiţia multor popoare, însă, de multe ori, este folosită doar în situaţii-limită. În afară de argumentele biblice în favoarea rugăciunii, ştiinţa mai oferă şi ea câteva motive pentru care aceasta este recomandată.

Potrivit unui sondaj al Pew Research din anul 2013, peste jumătate dintre americani se roagă în fiecare zi, iar aproximativ 75% dintre americani cred că rugăciunea joacă un rol important în viaţa lor. Mai mult decât atât, un sondaj efectuat de LifeWay Research a arătat că mai bine de jumătate dintre americani cred că rugăciunea ajută la vindecarea bolilor mintale. Potrivit unui sondaj realizat în România, aproximativ 61% dintre români, indiferent de confesiunea religioasă de care aparţin, se roagă frecvent, chiar dacă nu merg la biserică.

Motivele pentru care oamenii se roagă sunt cât se poate de diverse, majoritatea acestora fiind de natură biblică. Site-ul psychologytoday.com oferă câteva motive bazate pe ştiinţă pentru care rugăciunea poate avea efecte pozitive asupra celor care o practică.

Rugăciunea îmbunătăţeşte autocontrolul. Malte Friese, de la Universitatea Saarland, şi Michaela Wänke, de la Universitatea Mannheim, doi psihologi germani, au realizat un studiu prin care au demonstrat că oamenii îşi pot îmbunătăţi autocontrolul cu ajutorul rugăciunii. La studiu au participat 79 de studenţi la psihologie, dintre care 41 erau creştini, 24 atei şi 14 aparţineau altor religii. Jumătate dintre participanţi s-au rugat timp de 5 minute, iar cealaltă jumătate, nu. Apoi, toţi au urmărit pentru cinci minute câteva clipuri umoristice şi au fost rugaţi să îşi suprime toate emoţiile şi să-şi controleze expresiile faciale, lucru pentru care este nevoie de autocontrol. În urma mai multor teste de genul acesta, cei doi psihologi au concluzionat că participanţii care folosiseră cele 5 minute pentru a se ruga au dat dovadă de un nivel de autocontrol mai mare decât cei care nu se rugaseră. Alte studii sugerează faptul că rugăciunea ajută la evitarea tentaţiilor, cum ar fi alcoolul, ceea ce, de asemenea, presupune o doză mare de autocontrol.

Rugăciunea te face mai sociabil. De-a lungul timpului, diferiţi psihologi, sociologi, antropologi şi autorităţi religioase au stabilit o legătură între religiozitate, înţelegându-se prin aceasta gradul în care o persoană este implicată în activităţi religioase (printre care şi rugăciunea) şi un comportament prosocial. Numeroase studii au arătat că persoanele care se roagă sunt mai calme, mai amabile şi mai puţin agresive decât cele care nu o fac.

Rugăciunea te ajută să ierţi. Psihologul Nathaniel Lambert, de la Universitatea de Stat din Florida, împreună cu colegii săi au realizat un studiu pentru a observa legătura dintre rugăciunea şi disponibilitatea de a ierta. În cadrul acestuia, au făcut două experimente; în primul, li s-a cerut câtorva participanţi (bărbaţi şi femei) să se roage pentru partenerul lor, iar altora, doar să-l descrie sau să vorbească despre el. Apoi au măsurat disponibilitatea de a ierta, înţelegând prin aceasta reducerea simţămintelor de ură sau răzbunare şi au constatat că toţi cei care se rugaseră nutreau mai puţine simţăminte negative. Apoi, au realizat un al doilea experiment, în care le-au cerut câtorva participanţi să se roage pentru un prieten adevărat, în fiecare zi, timp de patru săptămâni, iar altora să mediteze asupra relaţiei lor şi să gândească la lucruri pozitive. Ca şi în primul experiment, au constatat că disponibilitatea de a ierta era mai mare în cazul celor care se rugaseră decât în cazul celorlalţi, probabil datorită faptului că rugăciunea ajută şi la micşorarea preocupării aproape exclusive pentru sine.

Rugăciunea îți măreşte încrederea. Un studiu realizat de psihologi Nathaniel M. Lambert, Frank D. Fincham, Dana C. LaVallee şi Cicely W. Brantley, de la Universitatea de Stat din Florida, a arătat că nivelul de încredere în soţ, soţie, rude, prieteni, creşte pe măsură ce creşte şi activitatea spirituală, în care este inclusă rugăciunea. O posibilă explicaţie este faptul că rugăciunea te face mai empatic, mai puţin egoist şi te apropie de cei pentru care te rogi. De asemenea, alte studii ale acestor psihologi au demonstrat că rugăciunea, religiozitatea în general, măreşte gradul de mulţumire, recunoştinţă, disponibilitatea de a ierta, satisfacţia în cadrul unei relaţii şi micşorează infidelitatea.

Rugăciunea compensează efectele negative ale stresului. Oamenii de ştiinţă au arătat că persoanele care se roagă pentru semenii lor sunt mai puţin vulnerabile la efectele negative ale stresului. Rugăciunea influenţează starea minţii, te ajută să te relaxezi şi, prin urmare, elimină efectele stresului. Mai mult decât atât, rugăciunea reduce în mod considerabil riscul de a suferi de anxietate sau depresie.

Indiferent de motivul pentru care se roagă cineva, rugăciunea are numeroase beneficii, atât la nivel fizic, cât şi la nivel emoţional şi mintal. Indiferent de nivelul de religiozitate al unei persoane, rugăciunea este la îndemâna oricui, oricând.

Sursa: semneletimpului.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

38 + = 46