Ajunul Bobotezei este ziua premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos – 6/19 ianuarie şi care este rânduită de către Biserica Ortodoxă ca zi de post negru. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total.

Sfântul Sava, în Tipicul său, spune referitor la ajunul Botezului Domnului: „Se cuvine să ştim dacă se va întâmpla Ajunul Arătării lui Dumnezeu duminica sau sâmbăta nu este post negru”. Postul din ziua ajunul datează din perioada secolelor IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. De asemenea, în Ajunul Bobotezei, potrivit învăţăturilor tipiconale ale Bisericii Ortodoxe, se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

„Se cuvine să ştim că dacă este Ajunul Nașterii Domnului Sâmbăta sau Duminica, atunci se face Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se cântă în chiar ziua Praznicului. La fel facem şi la Praznicul Sfintei şi Dumnezeieştii Arătări, adică a Botezului Domnului. Să fie cu luare aminte, căci atunci când nu este ajunul sâmbăta sau duminica, se face Liturghia Marelui Vasile, iar în ziua Praznicului se cântă Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur”, spune Sfântul Sava cel Sfinţit în Tipicul său. Ca formă, ea provine din Liturghia Antiohiană, pe care Sfântul Vasile cel Mare a rescris-o la sfârşitul secolului al IV-lea.

În perioada premergătoare marii sărbători a Botezului Domnului, preoţii din parohii merg pe la casele credincioşilor, spre a vesti Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi pentru a le binecuvânta casele, ca şi pe ei înşişi, prin stropire cu apă sfinţită. Acest tip de vizite din Ajunul Bobotezei, prin care preotul se întâlneşte cu credincioşii din parohia sa, au un caracter atât pastoral, cât şi misionar şi au intrat deja, de secole, în tradiţia creştinilor ortodocşi.

(Sursa: Ziarul Lumina)

LĂSAȚI UN MESAJ

28 − 22 =