La 4 decembrie, Biserica Ortodoxă de stil vechi prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

La 4 decembrie, Biserica Ortodoxă care ține sărbătorile pe stilul vechi prăznuiește unul dintre marile praznice închinate Prea Sfintei Stăpâne de Dumnezeu Născătoarei: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului! Această sărbătoare ne aminteşte de ziua în care s-a împlinit făgăduinţa făcută de părinţii Fecioarei Maria, care au jurat că dacă vor avea un copil, îl vor închina Domnului. Ne gîndim la Maica Domnului în timpul sfintelor slujbe, cînd auzim: „Pe preasfînta, curata, preabinecuvîntata, mărita, Stăpîna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim“.

Ne gîndim la Maica Domnului cînd auzim la sfintele slujbe: „Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii, întru cîntări cinstindu-o, să o mărim”. Ne gîndim la Maica Domnului cînd ni se spune: „Pe tine, preacuratul palat al Împăratului Ceresc, cea ce eşti multlăudată”. Ne gîndim la Maica Domnului cînd se spun cuvintele: „De tine se bucură, cea ce eşti plină de dar, toată făptura, soborul îngeresc si neamul omenesc; cea ce eşti biserică sfinţită şi rai cuvîntător, lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a întrupat si prunc S-a făcut Cel ce este mai înainte de veci. Că braţul tău, scaun l-a făcut şi pîntecele tău mai desfătat decît cerurile l-a lucrat. De tine se bucură, cea ce eşti plină de har, toată făptura, mărire ţie!”.

Maria înseamnă alinare, împlinire şi făgăduinţă

În Vechiul Testament, familia fără copii era socotită blestemată. Aşa erau şi Ioachim şi Ana, de lîngă cetatea Nazaret. Ei nu şi-au pierdut încrederea în Dumnezeu şi au continuat să se roage Lui să le dea şi lor un copil. Domnul a văzut credinţa lor şi le-a dăruit o fetiţă, căreia i-au pus numele Miriam (Maria). Nume Maria înseamnă alinare, împlinire şi făgăduinţă. Spre sfîrşitul vieţii, părinţii Mariei au dus-o la Templul din Ierusalim. Cînd au ajuns în faţa Templului, Fecioara a început să urce singură treptele, fără a se opri pe fiecare treaptă după cum era rînduiala. Preotul Zaharia, tatăl Sfîntului Ioan Botezătorul, a luat-o de mînă şi a dus-o direct în Sfînta Sfintelor. Acolo, niciodată nu intra parte femeiască şi nici preoţii, ci numai arhiereul, o dată pe an. Fecioara Maria a fost încredinţată preoţilor şi unor fecioare mai în vîrstă. Petrecea cea mai mare parte din viaţa ei în rugăciune. Ducea o viaţă îngerească. Dimineaţa se ruga în Sfînta Sfintelor, apoi lucra cu celelalte fecioare lucru de mînă. A stat acolo pînă la vîrsta de 15 ani, curăţindu-se şi sfinţindu-se ca vas ales al Domnului. În timp ce se afla la templu, a primit vestea că va fi mama Mîntuitorului nostru.

O primim pe Maica Domnului aşa cum ne-o prezintă Biserica, o ţinem în sufletul nostru cu evlavia cîtă o avem şi ne silim să urmăm exemplul Maicii Domnului în supunerea faţă de Mîntuitorul, în grija faţă de oameni, în tăcerea care se desprinde din faptul că avem atît de puţine cuvinte ale Maicii Domnului în Sfînta Evanghelie. O avem pe Maica Domnului ca exemplu de milostivire pentru cei ce au trebuinţă de ajutorul ei şi, ştiind că Maica Domnului nu este numai mama Mîntuitorului, ci şi mama noastră, ne gîndim şi la însuşirile de mamă pe care le are preasfînta Fecioară Maria faţă de credincioşii care fac ceea ce a zis ea să facă, adică ascultă de Mîntuitorul nostru Iisus Hristos. Intrarea în biserică a Maicii Domnului este una dintre marile praznice închinate Maicii Domnului, maica noastră, a tuturor. Să ne rugăm îmtodeuna la Ea: „Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin“.

Ovidenia sparge întunericul iernii şi al morţii

Cunoscută în popor sub numele de Ovidenia, Ziua Intrării în Biserică a Maicii Domnului este şi ziua în care începe iarna, este o sărbătoare a luminii, care sparge întunericul iernii şi al morţii.

LĂSAȚI UN MESAJ

− 3 = 5