• Sunteţi însăcinată! – a spus medicul: O Doamnă blondă, înaltă, cu ochi albaştri şi cu o privire blândă.

Avea un fior de bucurie de fiecare dată cînd anunţa viitoarea mămică desprea marea minune care s-a întâmplat cu ea. Lucrează demult şi a învăţat să cunoască din prima pentru cine sarcina e mult aşteptată şi cine are frică de schimbările care pot avea loc. Iată şi acum, tânăra care stătea în faţa ei – șovăia. Medicul îşi dădea bine seama, că marea parte a responsabilităţii pentru sănătatea femeii, pentru viaţa viitorului copil se află pe umerii ei. Ştia: 99 de cazuri dint-o sută a femeilor care doreau iniţial să întrerupă sarcina, peste nouă luni nu-şi lăsau din braţe nici pentru un moment micuţul plic.images1

  • Copilul are patru săptămîni. Veţi naşte în luna ianuarie!
  • Nu, nu voi naşte! Vreau să-mi faceţi avort!
  • E o hotărâre pripită! Mai aveţi timp! Vorbiţi cu tatăl copilului! Plimbaţi-vă prin parc, treceţi pe lângă o grădiniţă de copii, observaţi mămicile şi copiii!
  • Scumpo, nu o face! Nu trebuie! Păstrează copilul! – o convingea băiatul pe prietena sa, o tânără plăpîndă şi palidă. Cuprinzând-o o privea în ochi. – Deci aşa trebuia să se întâmple, lasă-l!
  • Nu-l vreau! – i-a răspuns printre dinţi. Ti-am spus că nu vreau copil. Nu vreau nimic. Tu eşti de vină! Te-am rugat doar!
  • Lasă-l să se nască! – nu se da bătut tînărul. – E o părticică din mine! Eu îl vreau.
  • Dar eu nu! Nu-l iubesc, va fi nenorocit toată viaţa! Nu-mi trebuieşte.
  • Eu am nevoie de el. Eu am să-l iubesc, nu face asta.
  • Tu nu mă auzi? – Fata şi-a scos palma din mîinile tremurânde ale băiatului.
  • Te aud! Te rog doar un singur lucru, nu te grăbi! Mai avem ceva timp!
  • Fata tăcea.

images2

Medicul greşise stabilind termenul sarcinii. Avortul nu mai putea fi făcut, doar stimularea naşterii premature. Fata stătea semiculcată pe pat. Îşi privea supărată tricoul scurt de pe burta rotungită. Ridicându-se şi-a tras nervos poala tricoului, ca apoi să simtă o mişcare neobişnuită în partea de jos a burtei. Peste câteva clipe mişcarea s-a repetat. Îngrijorată a pus palma pe burtă. Mâna i-a atins-o ceva mic şi, lunecând mai jos, parcă i-a mângâiat degetele. Era o mişcare simplă, dar anume ea a săvârşit minunea!

   În timpul ultimei ecografii înainte de naştere părinţii au aflat că vor avea un băieţel. Lacrimile o înnăbuşeau pe femeie! Viitoarea mămică îşi cuprindea burta….

  • Iartă-mă, îngeraşule, că eram să fac cea mai mare greşeală din viaţa mea, să nu-ţi dau viaţă!

Prot.Victor Mihalachi

LĂSAȚI UN MESAJ

1 + 4 =