Acolo unde am învățat, au fost două grupe. Una dintre ele, susținea că băieții nu pot fi educați, decât cu bățul, de aceea și profesorul la ei era la fel, adică bățul era ”piatra din capul unghiului” de fiecare dată.

Un alt grup dorea educarea copiilor săi doar cu dragoste. Lupta dintre cele două partide, a avut loc până când prima dintre ele nu a fost nevoită să cedeze.

Exact în perioada când mergeam la școală, a venit o învățătoare care a început lecțiile cu o rugăciune. Nimic asemănător nu am văzut până atunci, iar acest lucru ne-a impresionat profund, mai ales pentru că rugăciunea era pentru putere și milă, ca cu dragoste să fim învățați!!!

Câteva săptămâni, nu am văzut bățul! Primul, eu am încălcat regulamentul. Profesoara, m-a reținut după lecții. Credeam că imediat apare în scenă bățul și eram gata să ripostez. Dar, nu! S-a așezat lângă mine și a început să-mi vorbească cu blândețe: Mai bine mă bătea! Foarte liniștit mi-a zis: ”Eu, am decis de la început să abandonez școala dacă nu voi reuși să educ cu dragoste. Eu nu vreau să te pedepsesc. Dacă mă iubești, încearcă să respecți regulamentul!”

Încăpățânarea mea a fost distrusă! Nu am mai dat niciodată prilej de plângeri. Ea, m-a câștigat!

Exact așa procedează și Dumnezeu! El, este Iubire! El ne-o dovedește, influiențează inimile noastre și noi cu aceeași dragoste ar fi cazul să-I răspundem, atât Lui cât și semenilor noștri!

Preot Iulian Rață

LĂSAȚI UN MESAJ

+ 65 = 68