Canoanele Bisericii vorbesc despre post

0
2520
Canoanele Bisericii vorbesc despre post
 

1535. -Postul este înfrânarea totală sau parţială de la hrană bună şi îmbelşugată şi mai ales de provenienţă animală. El este o jertfă trupească care cere a fi unită cu milostenia, cu darurile de tămâie, lumânări, etc, aduse la altar, precum şi metaniile, închinăciunile, etc, toate laolaltă alcătuiesc închinarea datorată de trup, ca jertfă Domnului. Jertfa Domnului se ridică la cel mai înalt grad, numai când sufletul se curăţeşte prin înfrânarea de la orice răutate acoperind totul cu rugăciunea şi cu gândirea cea curată spre slava lui Dumnezeu.

Postul este semnul, simbolul că iubim pe Dumnezeu care n-are nevoie de postul nostru, ci, noi avem nevoie de post fiindcă el este mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi inşine şi pe temeiul acestei biruinţi, vom birui şi lumea pusă în slujba păcatului şi uneltirile diavolului. „Acest soi de draci, nu iese decât cu post şi rugăciune”. (Matei 17, 21).
1536. -Nu orice post este post religios, ci numai acela care se face intru numele Domnului si dupa legea lui Dumnezeu asa cum a primit-o Adam (Fac. 2, 16.-17; 3, 2-6) si au invatat proorocii (Lev. 19, 29-31; Is. 68, 1-6; Ioil 2, 12-16) si l-au practicat Sfintii (Ex 18; III Regi 19,8; Matei 4, 2; Luca 2, 37). Sf. Ioan Botezatorul a postit in continuu (Matei 3, 4; Marcu 1, 6). Iisus a poruncit limpede ca sa postim si cum sa postim (Matei 6,16-18; Luca 21-34). Apostolii au postit si s-au rugat (F. Ap. 13,3; 14, 23; I Cor. 7,5; II Cor. 11, 27). Deci, orice crestin trebuie sa fie convins de trebuintele postului, sa-l respecte in convingerile sale si sa-l practice atat cat darul credintei si puterile il ajuta ferindu-se de a-l defaima, intrucat el este de origine dumnezeiasca, dat noua cu scopul de a ne infrana trupul de la patimi, a ne smeri sufleteste si a ne face mai buni intru pocainta si rugaciune spre mantuirea noastra si slava Lui Dumnezeu (V. infranarea, Liturghisirea, Rugaciunea).
1537. -„Daca vreun cleric ar posti duminica sau sambata (afara de Sambata Patimilor), sa se cateriseasca, iar de va fi laic, sa se afuriseasca”. -Apost. 66.
1538. -„Daca vreun episcop, prezbiter, diacon, citet sau cantaret nu posteste sfanlul si marele post al Pastilor sau miercurea si vinerea sa se cateriseasca, afara de cazul cand este impiedicat de slabiciunea trupeasca, iar de va fi laic, sa se afuriseasca”. -Apost. 69.
1539. -„Daca vreun episcop, prezbiter, diacon sau oricare din catalogul clericilor ar posti, sau ar tine sarbatorile cu iudeii, sau ar primi de la dansii daruri de sarbatori, precum azime sau altceva de acest fel, sa se cateriseasca, iar de va fi laic, sa se afuriseasca”. -Apost. 70.
1540. -„Canonul din Cartagina invata ca sfintele altarului sa nu se savarseasca, decat numai de oamenii care postesc, afara de o singura zi din an, intru care se savarseste Cina Domnului. Poate va avea vreme in anumite locuri (postul din Joia Mare), a fost de folos pentru Biserica si acei Sfinti Parinti, au intrebuintat o astfel de iconomie (in chip exceptional) din anumite pricini. Insa, deoarece pe noi nimic nu ne sileste sa parasim asuprimea postului, urmand predania apostolilor si a parintilor (de-a lungul secolelor), hotaram ca nu se cuvine a dezlega (postul) in Joia Mare din ultima saptamana a Patruzecimii si astfel, a necinsti tot postul mare”. -VI ec. 29.
1541. -„Am aflat ca cei din cetatea Romei postesc sambetele postului patruzecimii impotriva asezamintelor traditiei bisericesti, Sf. Sinod hotaraste ca si Biserica Romei sa respecte neschimbat canonul (Ap. 66), care zice: Daca vreun cleric s-ar afla postind in ziua duminicii sau sambetei, afara numai de una (Sambata Mare), sa se cateriseasca, iar de va fi laic, sa se afuriseasca”. -VI ec 55.
1542. -„De asemenea, am aflat ca in tara Armeniei si in alte parti, unii mananca branza si oua in sambetele si duminicile Sfintei Patruzecimi. Deci, s-a hotarat ca Biserica lui Dumnezeu din toata lumea, urmand numai o singura randuiala, sa tina postul si sa se indeparteze ca si de orice fel de injunghiere, asa si de oua si de branza, care sunt rodul animalelor de la care ne infranam. Iar daca nu se va pazi aceasta, de vor fi clerici sa se cateriseasca, iar de vor fi laici sa se afuriseasca”. -VI ec. 56.
1543. -„Crestinii, in saptamana patimilor, postind si rugandu-se cu umilinta, trebuie sa-si incheie postul la miezul noptii din sambata cea mare (dupa ora 12) pentru ca Sf. Evanghelist Matei si Luca, cel dintai, zice: „in noaptea sambetelor” (Matei 28, 1), iar celalalt zice: „foarte de dimineata” (Luca 24, 1) aratandu-ne adancimea diminetii „de duminica”. -VI ec. 89.
1544. -„Daca cineva sub motiv de nevointa ascetica ar posti duminica, sa fie anatema”. -Gangra 18.
1545. -„Daca vreunii din cei ce se nevoiesc (eustatienii) din defaimare (a randuielilor bisericesti) ar indrazni sa dezlege posturile cele predanisite de Biserica, increzandu-se in justificarile cugetului sau, sa fie anatema”. -Gangra 19.
1546. -„Nu se cade a dezlega postul din Joia Mare din Saptamana Patimilor si a necinsti toata Patruzecimea, ci se cuvine ca tot postul mare sa se ajuneze cu mancare uscata”. -Laod. 50.
1547. -„In tot Postul Mare nu se cade a se praznui nasterile mucenicilor, ci pomenirea lor sa se faca numai sambata si duminica”.
1548. -„Nu se cuvine a se face nunti sau a praznui ziua (onomastica) nasterii in patruzecime”. -Laod. 52.
1549. -„…De toti” se va marturisi la fel ca sarbatoarea si bucuria trebuie sa inceapa dupa slujba invierii Domnului smerind pana la acea vreme sufietele cu postul. Deci, pe cei ce se prea grabesc si deja pe la miezul noptii se lasa de postit, ii dojenim ca pe niste lenesi si neinfranati, ca pe unii care intrerup calea inainte de a ajunge la tinta, cum zice un intelept: „in viata nu este nici-un lucru fara insemnatate, chiar si lucrul de nimic, atunci cand el lipseste”. Pe cei ce se infraneaza si rabda mai mult chiar pana la a patra straja (ora 8 dimineata) ii socotim ca pe niste viteji si iubitori de osteneala. Dar sa nu osandim nici pe cei ce au incetat intre timp postirea, fiindca au fost siliti sau n-au putut rabda, pentru ca nici cele sase zile de postire nu le rabda toti la fel, ci unii le petrec nemancati pe toate, altii doua, altii trei, altii patru, iar altii nici una. Cei ce s-au nevoit mult li se da voie sa dezlege postul mai curand, iar altii care n-au postit decat cele doua zile din urma vineri si sambata din saptamana patimilor, socotesc ca acestia nu au aceeasi nevointa ca cei ce s-au infranat in toate zilele…”. -Sf. Dionisie 1.
1550. -„Nu ne va invinui pe noi cineva fiindca postim miercurea si vinerea, intru care ni s-a poruncit, pe buna dreptate sa postim dupa Traditie. Postim miercurea pentru sfatul facut de iudei, pentru vinderea Domnului si vinerea postim fiindca a patimit pentru noi. Tinem duminica ca pe o zi de bucurie pentru Iisus cel ce a inviat intru acea zi, intru care ni s-a predanisit sa nu plecam nici genunchii” (cu metanii). – Sf. Petru 15.
1551. -„Cine va dezlega miercurea si vinerea acela rastigneste pe Hristos ca si evreii, fiindca miercuri s-a vandut, iar vineri a fost rastignit”. -ILT, 381.
1552. -„…R. Postul este oranduit cu scopul de a smeri sufletul. Deci, daca trupul este smerit de boala si cuprins de slabiciune, se cade sa i se dea hrana si bautura dupa trebuinta si cat poate sa suporte”. -Timotei 8.
1553. -„…R. in postul mare, cel bolnav se cuvine a fi dezlegat sa ia hrana si bautura cat ii trebuie, caci este drept ca cel bolnav sa se impartaseasca cu untdelemn”. -Tim. 10.
1554. -„Pazeste postul intru poruncile Domnului si vei fi bineplacut Domnului si inscris la un loc cu cei ce se pazesc de poruncile Lui. Insa, daca faci si vreo alta fapta buna, care nu este cuprinsa in poruncile Domnului (ci este sfat evanghelic Matei 19, 21) vei dobandi multa slava si vei avea mai multa cinste la Dumnezeu. Acest post, cand se pazesc poruncile Domnului este foarte bun. Asadar pazeste postul pe care vrei sa-l tii, dar mai intai de toate fereste-te de vorbe si pofte rele, si-ti curata inima de toate desertaciunile lunii puse in slujba pacatului. Daca vei pazi toate acestea, iti va fi postul desavarsit. Implinind acestea, in acea zi in care postesti nu gusta nimic altceva decat paine si apa, iar ceea ce aveai sa cheltuiesti in acea zi cu mancarea, da la saraci, la vaduve si orfani, cu multa smerenie, ca cei ce primesc sa se roage pentru tine catre Domnul, iar jertfa va fi bine primita la Domnul si inscrisa in cartea vesnicilor rasplatiri”, -Herma Pastorul III, 5.
1555. -„Socoteala parintilor de a posti este foarte buna, iubitoare de oameni si folositoare calugarilor si mirenilor, usoara si nu zilnica, caci nu s-a poruncit a nu se manca nimic si a posti cu masura trebuitoare infranarii, aducerii aminte de poruncile Domnului si a ne smeri pentru pacatele noastre la ceasul mortii si al judecatii si la vesnicile rasplatiri. Postul este semnul ca iubim pe Dumnezeu. Astfel, mirenii si calugarii si mai ales calugarii pururea sunt datori a se infrana cu postul, precum s-au fagaduit lui Dumnezeu”. -Sim. Tes. IX, 56.
1556. Posturile voastre sa nu fie aceleasi cu ale fariseilor (Matei 6, 16) care postesc in ziua a doua (luni) si a cincea (joi). Voi postiti ziua a patra (miercuri) si a sasea (vineri) pentru ca in ziua a patra s-a facut judecata impotriva Domnului, cand Iuda a facut tradarea lui pe bani (Matei 26,13-14), iar vinerea pentru ca Domnul in acea zi a suferit patima Sa pe cruce sub Pilat (Matei 27). Ziua sambetei si a duminicii negresit sa le serbati, pentru ca sambata aminteste de facerea lumii, iar duminica de invierea Domnului. Numai o singura sambata se posteste in cursul anului, aceea a ingroparii Domnului, cat a stat Creatorul sub pamant, intristarea pentru El este mai mare decat bucuria pentru creatiune deoarece Creatorul este mai presus de creaturile Lui si prin fire si prin vrednicie”. -Const. Ap.VII. 23.
1557. -Avand in vedere nevoile vremii pastorii bisericesti care au datoria de a iconomisi viata pastoritilor au dat sfaturi cu privire la aplicarea postului cum este enciclica Sf. Sinod roman din 1907 si cea din 1956 in care se precizeaza:
A. Copiii pana la implinirea varstei de 7 ani sunt dezlegati de pravila postului, putand manca in tot timpul anului orice fel de alimente.
B. Pentru copiii de la 7-12 ani si pentru credinciosii de orice varsta care sunt cuprinsi de slabiciuni si suferinte trupesti pravila postului sa se obligatorie numai in zilele urmatoare: a). Toate miercurile si vinerile de peste an, afara de acelea cand este dezlegare la peste ; b). Prima si ultima saptamana din sfantul si marele post al Pastilor si tot asa din postul Craciunului; c). de la 23-28 iunie (adica cinci zile din postul sfintilor apostoli Petru si Pavel); d). de la 1-15 august (adica 2 saptamani ale postului Adormirii Maicii Domnului); e). Ajunul Craciunului, Ajunul Bobotezei, 29 august si 14 septembrie. Pentru celelalte zile si saptamani din timpul marilor posturi bisericesti, copiii de la 7-12 ani si credinciosii de orice varsta care sunt suferinzi sa fie dezlegati a manca: peste, icre, oua, lapte si branza. -Enciclica Sf. Sinod 1956.
1558. -Tipicul, cel Mare isi are originea de la Sfantul Sava (+532). In decursul secolelor el a fost completat de alti cuviosi parinti din Palestina si Sfantul Munte Athos, pana la tiparirea lui in 1816 si pus in aplicare de mii si mii de cuviosi si de episcopi care si-au sfintit viata slujind Domnului in diferite manastiri si episcopii. Dar el a servit si preotilor mireni in slujba lor pastorala. Deci, el fiind intocmit de calugari, severitatea lui in pastoratia mireana, socotesc ca trebuie usurata tinandu-se seama de spiritul evanghelic (II Cor. 3, 6) fiindca Biserica nu omoara oamenii, ci pacate si astfel dupa cum in timpul penticostarului se dezleaga miercurea si vinerea la peste pentru mireni, iar pentru calugari la vin si untdelemn, socot ca ar trebui sa se dezlege mirenilor la peste acolo unde se dezleaga la vin si untdelemn pentru calugari, asa cum s-a aratat in sinaxarul fiecarei luni din acel tipic mai ales pentru cei slabiti si bolnavi de la caz la caz (Rom. 14, 1-23; I Cor. 10, 1-33). Insusi titlul catalogului pe care-l dam mai jos, ca aplicare pentru cei ce pot si orientarea pentru cei slabi care suna: „Aratarea, intru care zi fac dezlegarea monahii si in care dezleaga postul peste tot anul”. -Tipicul cel Mare p. 724.
1559. -Ianuarie are dezlegari si posturi asemenea cu decembrie:
– La 1-4 dezlegare la toate atat miercurea cat si vinerea (harti).
-5 -Ajunul Botezului, post riguros cu dezlegare numai la vin si untdelemn, in orice zi ar fi ca si la 24 decembrie (Teofil I).
-6 -Botezul Domnului Iisus, dezlegare la toate, in orice zi ar fi.
-7-Sfantul Ioan Botezatorul dezlegare la peste, daca este miercurea sau vinerea.
-16 -Lantul Sf. Apostol Petru, vin si untdelemn, ca si la 17,18,20, 25,27.
-30-Sf.VasiIe, Grigore si Ioan dezlegare la peste. In miercurea si vinerea celorlalte zile ale acestei luni nu se dezleaga nici la vin nici la untdelemn ci numai la hrana saraca.
1560. -„La nasterea Nascatoarei de Dumnezeu (8. IX) sau intampinarea Domnului (2. II) sau Adormirea (15. VIII) daca se va intampla miercurea sau vinerea dezlegam la peste si la vin si mancam de doua ori in ziua aceea”. -Tipicul cel Mare p. 43.
1561. -Februarie are dezlegari:
2 -Intampinarea Domnului, dezlegare la peste iar in postul mare numai la vin si untdelemn.
1562. -„Cum ca in Palestina in latura Ierusalimului, n-am luat de la Sfintii Parinti a face Liturghia cea desavarsita, in miercurea si vinerea saptamanii branzei, nici cea mai inainte sfintita, ca intru aceste zile cantam „aliluia” cu metanii, seara si dimineata, precum mai sus s-a zis. Iar la vecernie intru acelea doua zile mancam branza si oua, odata in zi, rasturnand pravila (traditenilor) letraditenilor si a iacobitelilor”. -Tipicul M.p. 488 (479,484).
1563. -In vinerea branzei: „Din inceput cu metanii incep slujba ca si in martea branzei seara la vecernie (de la invredniceste-ne Doamne…), la utrenie si la ceasuri cantam intru toate asemenea”. -Tipicul M. p. 489.
1564. -„Intru Sfanta Patruzecime, in ziua dintai a saptamanii cei dintai, adica luni, nicidecum nu se cade a manca. Asijderea si marti. Iar miercuri dupa savarsirea dumnezeiestii liturghii celei mai inainte sfintite, se pune pe masa si mancam paine calda si mancare calda din seminte si se da si apa calda cu miez (zeama de fructe). Iar cei bolnavi care nu pot sa pazeasca cu post negru cele doua zile dintai si batranii mananca paine si beau apa dupa vecernie, marti”. -Tipicul Mare p.42…
1565. – Ca din duminica aceasta a branzei si pana la Inaltarea Cinstitei Cruci (odovania 21 sept.) intru toate duminicile de peste tot anul, la utrenie inceteaza polieleul si se canta numai la praznicile stapanesti si la sfintii cei mari si la privegherile duminicilor”. -Tipicul Mare, p. 492.
1566. -„Ca n-am luat a face liturghie cea mai inainte sfintita pana miercuri (sapt. I din post) pentru ca dupa predanie sa se posteasca toata fratimea iar cei ce pot, sa petreaca postindu-se pana vineri. In Tipicul Sf. Munte al Athosului, in ziua cea dintai, adica nici cum nu porunceste a manca. Iar marti, miercuri si joi cum ca se cuvine a manca cate o litra de paine si apa, iar alt nimic afara de sare daca va trebui cuiva cu paine”. -Tipicul Mare, p. 502.
1567. -„Aceste 40 de zile ale postului mare, intocmai toate sunt de sfinte si cinstite ca si slujba lor este una. Pentru aceasta cu buna si duhovniceasca socoteala s-a luat de se slujeste in toate cele dintai cinci zile ale saptamanii Liturghia cea mai inainte sfintita, dupa cum invata Sf. Simeon al Tesalonicului” (IX, 56…-Tipicul Mare, p. 509).
1568. -„Ca intru toate vinerile Sfintei Patruzecimi la vecernie si pavecernita metanii nu facem; numai cele insemnate la liturghia mai inainte sfintita, adica dupa: „Sa se indrepteze rugaciunea mea…” metanii trei ; dupa vohodul sfintelor daruri, metanii trei si la „Fie numele Domnului binecuvantat…” metanii trei”. -Tipicul M.
1569. -In sambata Sf.Teodor „mancam bob fiert si masline albe si negre si fiertura cu untdelemn si bem cate un pahar de vin pentru sfantul. Si aceasta am luat-o de la lavra Cuviosului Sava si al Cuv. Eftimie. Ca numai de doua ori am lasat a manca peste in acest mare post: La Buna Vestire si la Duminica Floriilor”. -Tipicul Mare, p. 512.
1570. -„Iar in sambete si duminici dezlegam numai la untdelemn si vin iar intru celelalte cinci zile ale saptamanii postim pana seara si mancam mancare uscata afara de sambata si duminica. Iar peste intru Sf. Patruzecime nicidecum nu indraznim sa mancam, afara de praznuirea Bunei Vestiti si de Duminica Stalparilor”. -Tipicul Mare, p. 42.
1571. -„Si daca vreun monah pe Sf. Patruzecime, pentru lacomie o strica ca sa manance peste afara de praznicul Bunei Vestiri unul ca acesta sa nu se impartaseasca cu Sfintele Taine la Pasti, ci catava vreme sa se pocaiasca si metanii pe zi si pe noapte sa faca cate trei sute”. -Tipicul Mare, p. 42.
1572. -„In joia canonului celui mare dezlegare la vin si untdelemn. In vinerea acatistului, la vin si la untdelemn. In sfanta si marea joi dezlegare la vin si untdelemn”. -Tipicul Mare, p. 727.
1573. -„In duminicile Sf. Patruzecimi, afara de cea a stalparilor, se savarseste Liturghia Marelui Vasile… La masa mancam fiertura cu untdelemn, iar nu peste. Si de se va intampla bem cu masura si vin pentru slava lui Dumnezeu, cate doua pahare; asijderea si seara cate doua pahare”. -Tipic p. 515.
1574. -„Intru aceasta miercuri a injumatatirii postului, la masa nu se cuvine a dezlega la untdelemn si vin ca mai vartos zi de plangere este iar nu de bucurie”. -Tipicul Mare, p. 523.
1575. -„Apoi intram la masa (Joia mare dupa Liturghia Sf. Vasile) si mancam fiertura cu untdelemn si bem vin si alta mancare uscata fiindca s-a cantat aliluia. In tipicul studitilor se porunceste a se manca fiertura sau linte, ori bob fiert si bem vin. In tipicul Athosului se porunceste a manca doua fierturi cu untdelemn si bem cate doua pahare. Si aceste toate sa se faca cum va socoti cel mai mare dupa nevoile si vointa frateasca cea intru Hristos spre folosul cel de suflet mantuitor”, -Tipicul Mare, p. 556.
1576. -In timpul postului mare se poate boteza, calugari si hirotonisi. „Hirotonia diaconului se poate face la Liturghia mai inainte sfintita iar hirotonia preotului la Liturghia cea desavarsita, caci preotul este savarsitor iar diaconul slujitor”. „Nunta… si logodna nu trebuie a se face fara numai in caz de nevoie si aceasta sa se faca numai in ziua de Buna Vestire si Duminica Floriilor”. -Sim. Tes. IX, 25.
1577. -„De va cadea Buna Vestire in saptamana Patimilor se dezleaga la peste afara de vineri si sambata cand se dezleaga numai la untdelemn si vin in cinstea praznicului”. -ILT, 383.
1578. -„De s-ar intampla Buna Vestire in Joia cea mare sau Vinerea cea mare, nu pacatuim daca gustam vin si peste”. -Sf. Nichifor.
1579. -„Nu se cuvine ca monahii in postul mare sa faca agricultura si sub acest motiv sa dezlege la vin si untdelemn fiindca acestea sunt obiceiuri ale necumpatarii”. -Sf. Nichifor 16.
1580. -„5e cuvine ca monahii sa posteasca miercurea si vinerea din saptamana branzei si dupa apolisul Liturghiei cei mai inainte sfintite sa manance branza oriunde s-ar afla, spre surparea invataturilor eretice a lui Iacob si a eresului tetraditilor (monofiziti), armeni, copti”. -Sf. Nichifor 33.
1581. -„Calugarii care muncesc in timpul postului mare se cuvine ca la ceasul al noualea (15) sa manance putina paine iar seara sa cineze”. -Sf. Nichifor 48.
1582. -„Cine n-are ce manca in postul mare, sa manance carne si sa aiba pocanie trei ani si metanii 150, iar de va gusta branza sau oua in acel post mare doi ani sa aiba pocanie si metanii 66”. -PBG 138.
1583. -„Oricine se va spurca in lunea branzei cu carne si in lunea dintai (a postului) cu branza, patru ani sa se pocaiasca si metanii 300. Oricine se va spurca din nestiinta in postul cel mare, un an si metanii 36”. -PBG 138.
1584. -„Cel ce va manca carne, oua sau branza in postul mare sau miercurile si vinerile de peste an, doi ani sa nu se impartaseasca”. -Molitfelnic.
1585. -„Cine va manca carne si branza in sfantul si marele post sau miercurea si vinerea, acela patru ani sa nu se impartaseasca si sa ia si alt canon greu”. -ILT, 382.
1586. -„Femeia care va naste in postul mare sau in saptamana cea mare, aceea sa nu tina poruncind post de vin si untdelemn, ci fara de pacat sa manance si sa bea. Pentru ca postul s-a facut pentru infranarea trupului, iar aflandu-se bolnava si slaba ea cere si primeste hrana ca sa ia putere si sanatate. Si tot cel ce va fi slab si bolnav nu se opreste in zilele care sunt poruncile a le posti, ci sa manance untdelemn si vin, iar carne sa nu manance, macar de s-ar afla si la moarte”. -ILT, 382.
1587. „Postiti in zilele saptamanii celei mari (a patimilor)… gustand numai paine, sare, legume si apa; iar de vin si de carne sa va feriti cu totul. In vinerea si sambata cea mare daca sanatatea va ingaduie sa nu gustati nimic pana la cantatul cocosului din noapte.. „in ziua sambetei tineti postirea pana la lumina zilei invierii Domnului. Dar din seara sambetei si pana la lumina zilei invierii, stati in Biserica priveghind, citind legea, profetii si psalmii”. -Const. Ap. v, 18-19.
1588. -„Am luat din Palestina ca in aceasta zi a vinerii cei mari, a nu face Liturghie mai inainte sfintita si nici liturghia cea desavarsita si nici masa nu putem, nici mancam intru aceasta zi a rastignirii. Fara de va fi cineva foarte mult neputincios sau prea batran si nu poate sa ramana postindu-se, sa i se dea lui paine si apa dupa apusul soarelui. Ca asa am luat porunca de la sfintii apostoli (Matei 9, 15; ) a nu manca intru sfanta si marea vineri”…Tipicul Mare p. 563.
1589. -La Pasti „Cum ca pravoslavnicii carne in Biserica n-aduc. Iar ouale si branza aduse fiind, se pun in pridvor iar in Biserica nicidecum nu se cuvine a aduce… cum ca, carne si prinosul cel alb nu este paste, nici mielul precum zic oamenii si primesc dintru dansele cu toata evlavia si ca dintr-un oarecare sfintenie se impaitasesc, ci ele sunt ca o proasta aducere. Caci nu se poate aduce aceasta ca intru jertfa lui Dumnezeu, ci numai ca o blagoslovenie spre mancare…” (Apost. 3, VI, 99) -Tipicul Mare p. 577.
1590. -Usile imparatesti ale altarului si cele mari si cele mici de la strani, prin toate Bisericile, intru toata saptamana cea luminata nu le inchidem si in vremea impartasirii”. -Tipicul Mare, p. 577.
1591. -„Daca tu din cauza slabiciunii trupesti, nici o zi nu poti petrece fara hrana, nimeni, fiind om intelept nu-ti va reprosa pentru aceasta, caci noi avem pe Dumnezeu bun si iubitor de oameni, care nu cere de la noi nimic care intrece puterile noastre. El nu cere de la noi numai infranare de la mancare si post, ci El vrea sa renuntam la ocupatiile lumesti si sa ne indeletnicim cu cele duhovnicesti… Daca noi am manca numai cat ne trebuie pentru intretinerea noastra si ne-am feri de cele rele, n-am mai avea nevoie de post… Cel ce mananca si nu poate posti, cu atat mai mult sa faca milostenie, sa se roage cu mai multa ravna si sa asculte invatatura Domnului de la care slabiciunea trupeasca nu-l impiedica sa se impace cu cei certati si sa alunge din suflet duhul razbunarii”. -Sf. I. Hrisostom. Fac. Om. 10.
1592. -Martie are dezlegari: 9 -Sfintii 40 de mucenici, vin si untdelemn; 24 -„in Ajunul Bunei Vestiri dezlegam la vin si untdelemn”. -Tipicul M. p. 727.

1593. -„Buna Vestire a Maicii Domnului in oricare din zilele sfantului post pana la duminica stalparilor de se va intampla, dezlegam la peste si la vin si mancam odata in zi, iar sambata si duminica de doua ori. In saptamana cea mare, de se va intampla pana in joia mare dezlegam la vin si la untdelemn. Iar in vinerea cea mare numai la vin”. -Tipicul M. p. 43.
1594. -„Iar in miercurile si in vinerile toate-i Cincizecimi dezlegam monahii la untdelemn si vin iar mirenii la peste, afara de miercurea injumatatirii si de miercurea odovaniei Pastelui, caci in acele doua zile dezlegam si monahii la peste si la vin. Iar altii dezleaga si intru celelalte miercuri si vineri ale Cincizecimii”. -Tipicul M. 4344.
1595. -Aprilie are dezlegari: 23 -Sf. Mucenic Gheorghe miercuri si vineri se dezleaga la peste, la vin si la untdelemn in Cincizecime, daca nu este in postul mare. 30 -Sf. Apostol Iacob rudenia Domnului vin si untdelemn.
1596. -Mai are dezlegari: 2 -Sf. Atanasie cel Mare, vin si untdelemn; 8 -Sf. Ioan Evanghelistul, vin si untdelemn; 21 -Sf. imparati Constantin si Elena, vin si untdelemn; 25 -Atlarea capului Sf. Ioan Botezatorul, vin si untdelemn.
1597. -„Iar in duminica Pogorarii Duhului Sfant, se face plecarea genunchilor la vecernie si in saptamana aceasta este dezlegare (in toate zilele) a manca peste, branza, oua si lapte, iar mirenii si la carne pana la duminica Tuturor Sfintilor”. (Harti -Tipicul Mare 43 si 626; 630).
1598. -„In postul Sf. Apostoli si al Nasterii lui Hristos, martea si joia peste nu mancam, ci numai untdelemn si vin. Iar luni, miercuri si vineri nici untdelemn, nici vin nu gustam, ci ne postim pana la al noualea ceas si mancam intru acele zile mancare uscata. Iar in sambete si duminici se mananca peste. Iar daca s-ar intampla vreun sfant luni, marti sau joi avand slavoslovie, se mananca peste. Iar miercuri si vineri dezlegam numai la vin si untdelemn si mancam odata in zi. Iar daca s-ar intampla miercuri sau vineri vreun sfant avand priveghere, dezlegam la untdelemn si vin si la peste. Si daca se va intampla pomenirea sfantului si a caruia este hramul Bisericii miercuri sau vineri, asemenea facem”. -Tipicul Mare, p. 44.
1599. -„Postul Apostolilor se face pentru cinstirea lor, caci de multe bunatati ne-am invrednicit prin ei si s-au facut pilda de postire, de infranare si ascultare pentru propovaduirea cuvantului Evangheliei si intemeierea Bisericii prin care ne sfintim viata”. -Sim.Test., 54.
1600. -„In postul sfintilor apostoli si cel al Sfantului Filip (Craciunului) se cuvine calugarilor care stau in manastire (numai pentru slujbe) sa manance odata in zi miercurea si vinerea catre seara; iar cei ce lucreaza sa guste dupa ceasul al saselea (ora 12) si seara sa cineze”, -Sf. Nichifor.
1601. -Iunie are dezlegari: 8 -Sf.Teodor Stratilat, vin si untdelemn; la 11 -Sf. Ap.Vartolomeu si Varnava, vin si untdelemn; la 24 -Nasterea Sf. Ioan Botezatorul, dezlegare la peste; la 29 -Sf. Apostoli Fetru si Pavel, dezlegare la peste; la 30 -Soborul Sf. Apostoli, dezlegare la peste.
1602. -„Iulie are dezlegari: 1 -Sf. Cosma si Damian, vin si untdelemn; 2 -Sf. Vesmant al Maicii Domnului, vin si untdelemn; 5 -Cuviosul Atanasie din Athos, vin si untdelemn; 8 -Sf. Mucenic Procopie, vin si untdelemn; 15 -Sf. Mucenici Chiriac si Iulian, vin si untdelemn; 20 -Sf. Prooroc Ilie, vin si untdelemn; 27 -Sf. Mucenic Pantelimon, vin si untdelemn.
1603. -Postul Maicii Domnului n-a fost prevazut de canoane pana in secolul 10-11, ci a fost tinut numai de cine a voit. Abia in sec. XII, patriarhul Luca (1156-1169) l-a impus sa tie respectat de la 1-14 august. Acest post a fost practicat cu severitate in cinstea schimbarii la fata si a Adormirii Maicii Domnului de catre monahii aghioriti, fiindca Maica Domnului este patronul Sfantului Munte si de la ei, s-a intins obiceiul de a se socoti mai aspru decat cel al Craciunului si al Sf. Apostoli cu care este egal. Deci, pentru mireni, se poate dezlega de peste in toate zilele afara de miercurea si vinerea si numai la Schimbarea la Fata (s. Aten. IV, p. 488, 565-591).
1604. -„Trebuie sa tinem postul lunii august? R. Mai inainte postul a fost randuit in acest timp (1-14 august), dar apoi s-a stramutat, nu se stie cand, pentru ca sa nu cada laolalta cu postul altor popoare care postesc in acest timp. De altfel, multi oameni tin acest post (al Sfintei Marii) acum” (in 1000-1110). -Nicolae 3.
1605. -„In postul Adormirii Prea Sfintei Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu, in 15 zile, afara de Schimbarea la Fata a lui Hristos, ne postim pana la al noualea ceas din zi, luni, miercuri si vineri, mancand mancare uscata si facem si plecare genunchilor pana la impartasirea cu Sfintele Taine. Iar marti si joi fiertura fara untdelemn. Iar sambata si duminica facem fiertura cu untdelemn si bem vin. Iar peste nu mancam pana la Adormirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, fara numai la Schimbarea la fata a lui Hristos mancam peste de doua ori pe zi”. -Tipicul Mare, p. 44.
1606. -„Postul lui August este intru cinstea Maicii Domnului care stiindu-si mai dinainte mutarea sa, pururea postea si se ruga… inaltandu-se catre dragostea Fiului ei la care si noi trebuie sa raspundem prin post si rugaciune. Unii zic ca acest post se tine intru cinstirea praznicului Schimbarii la Fata a Domnului si al Adormirii unul fiind pricinuitor de lumina iar altul de mijlocire al Maicii Domnului pentru noi”. -Simeon Tes. IX, 34.
1607. -August are dezlegari: 6 -Schimbarea la fata, peste; 15 -Adormirea Maicii Domnului, dezlegare la toate, afara de miercuri si vineri cand mancam numai peste; 29 -Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, dezlegare numai la untdelemn si vin si post in orice zi s-ar intampla. Pe alocuri este obiceiul sa nu se manance struguri, pepeni si orice fel de fructe rosii in amintirea varsarii sangelui proorocesc; 31 -Cinstitul Briu al Maicii Domnului, vin si untdelemn. -Tipicul Mare, p. 727.
1608. -Septembrie are dezlegari: 1 -Cuviosul Simeon Stalpnicul, vin si untdelemn; 6 -Sf. Arhanghel Mihail, vin si untdelemn; 14 -Inaltarea Sfintei Cruci: „La masa se face mangaierea fratilor cu untdelemn si vin si alte mancari de seminte. Iar de branza si de oua si de peste nicidecum nu indraznim a ne atinge”. -Tipicul Mare, p. 82; 23 -Zamislirea Sf. Ioan Botezatorul, vin si untdelemn; 26 -Sfantul Ioan Evanghelistul vin si untdelemn.
1609. -Octombrie are dezlegari: 6 -Sf. Apostol Toma, vin si untdelemn; 9 -Sf. Apostol Iacob Alfeu, vin si untdelemn; 26 -Sf. Mucenic Dimitrie, vin si untdelemn.
1610. -Noiembrie are dezlegari: 8 -Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil, vin si untdelemn; 14 -Sf. Apostol Filip, dezlegare la peste pentru lasatul de carne si inceputul postului Nasterii Domnului; 16 -Sf. Ap. Matei dezlegare la vin si untdelemn, marti si joi, iar sambata si duminica la peste; 21 -Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, dezlegare la peste; 24 -Sf. Mucenita Ecaterina, vin si untdelemn.
1611. -„Postul Craciunului si al Sfintilor Apostoli se posteste lunea, miercurea si vinerea fara peste, vin si ulei afara de cei bolnavi: Cei ce vor sa placa mai mult lui Dumnezeu mananca peste numai sambata si duminica”. -ILT, 484.
1612. -„Postul Nasterii lui Hristos simbolizeaza postul lui Moise de patruzeci de zile cand a primit cuvantul lui Dumnezeu scris pe piatra, iar noi postim patruzeci de zile ca sa primim cuvantul cel intrupat din fecioara, din care ne impartasim, nu numai cu auzul legii ca la Moise, ci cu insusi Trupul si Sangele vietii vesnice”. -Simeon Tes. IX, 54. 1613. – Decembrie are dezlegari: 4 -Sf. Mucenita Varvara, vin si untdelemn; 5 – Sf. Sava cel sfintit, vin si untdelemn; 6 -Sf. Nicolae, vin si untdelemn, unde-i hramul si la peste; 9 -Zamislirea Sf. Ana, vin si untdelemn; 24 -Ajunul Nasterii Domnului, numai la vin si la untdelemn pentru cei bolnavi. Post riguros; 25 -Nasterea Domnului „dezlegare la toate”.
1614. -„Se cuvine a sti ca daca s-ar intampla praznicul Nasterii Domnului – Hristos si al Botezului Domnului miercuri sau vineri dezlegam la branza si la oua, iar mirenii la carne. Iar cele 12 zile dupa Nasterea lui Hristos si in saptamana a doua dinaintea lasatului sec de carne si in saptamana cea luminata si saptamana penticostalului (dupa Rusalii vinerea si miercurea) dezleaga monahii la branza si la oua, iar mirenii la carne. Iar in saptamana branzei dezleaga si monahii si mirenii numai la branza si la oua cu deosebire ca miercurea si vinerea intru al noualea ceas dezlegam odata in zi” (harti). -Tipicul Mare; p. 43-44.
1615. -In cele patru posturi, precum miercurea si vinerea este ca sotii sa se infraneze de la impreunarea trupeasca ca semn ca iubim pe Dumnezeu. -Trebnic p. 519.

Nicodim Sachelarie „Pravila Bisericească”

полиграфическое оборудование купить

LĂSAȚI UN MESAJ

18 − 14 =