Indiferența fața de Sfânta Euharistie și fuga după desfătări: adevăratele motive pentru care nunțile se fac sâmbătă seara și nu duminica

0
294
Indiferența fața de Sfânta Euharistie și fuga după desfătări: adevăratele motive pentru care nunțile se fac sâmbătă seara și nu duminica.

Se fac așa de multe nunți sâmbăta în Biserica noastră încât dacă un preot sau un monah atrage atenția asupra acestei practici, dăunătoare vieții duhovnicești, este considerat anormal, fundamentalist, învechit sau poate chiar eretic.
Nu se fac nunți în zilele de post, toată lumea știe acest lucru. Prin urmare nu se fac nunți nici în zi đe miercuri și nici în zi de vineri. Pentru că la noi nunțile țin o noapte întreagă, atunci chiar dacă ai face nunta marți tot ar trebuie ca o parte din petrecere să se desfășoare miercuri și iarăși nu e bine. La fel nici joia nu poți face acest lucru, pentru că o parte din petrecere s-ar desfășura vinerea, în zi de post.
De ce nu se fac nunți miercuri? Pentru că miercurea, Dumnezeu a rânduit să ne aducem aminte cum, Iisus Hristos, Domnul nostru, a fost vândut de Iuda. Postim miercurea pentru a nu avea gânduri viclene și mârșave precum cele ale lui Iuda. Postim pentru a fi mulțumitori Domnului pentru tot ce am primit, și să nu fim pizmuitori ca Iuda, care primind toată iubirea Mântuitorului, l-a vândut, aruncând la gunoi cel mai bun prieten pe care l-ar fi putut avea vreodată. Postim de gânduri și intenții rele, care pot ajunge fapte ucigașe față de aproapele. Nu se cade să dănțuim, să bem și să ne umplem pântecele în această zi, în condițiile în care chiar din cauza fugii după plăceri omul a ajuns să se depărteze de Dumnezeu și să fie egoist.
De ce nu se fac nunți în zi de vineri? Pentru că în această zi umanitatea L-a răstignit pe Dumnezeu, pe Cel care a venit s-o îmbrățișeze, s-o curețe și s-o scoată din mocirla păcatului, din care nu mai ieșea singură. Vinerea e o zi în care ne aducem aminte cum oamenii n-au suportat Adevărul, ci au vrut să trăiască în continuare în minciună, răstignind pe Adevărul-Hristos, un adevăr incomod și puternic, care trezea conșțiințele tuturor. Orice păcat al nostru este o depărtarea de Dumnezeu, iar orice depărtare de Dumnezeu este un mod în care Îl „răstignim” pe Mântuitorul, adică Îl respingem, nu suntem de acord cu judecățile Lui. Nu se fac nunți vinerea, pentru că e cea mai tragică zi a omenirii. Atât de jos am căzut noi oamenii încât L-am omorât chiar și pe Dumnezeu care S-a făcut om și a venit printre noi. Cum să ne veselim în ziua celei mai mari căderi a noastre? În această zi ar trebui să ne tânguim, să ne cerem iertare la Dumnezeu, să-i cerem vindecare…
Bun, deci nu putem face nunți marți, miercuri, joi și vineri. Rămân doar trei zile din săptămână disponibile: luni, sâmbătă și duminică.
Deși e perfect canonic, și nu există impedimente în acest sens, nimeni nu-și face nunta luni, care să dureze până marți. Toată lumea e la servici, și o astfel de constrângere ar strica petrecerea prea curând. Prin urmare urmare rămân două zile: sâmbăta și duminica, zilele de weekend.
De ce nunțile ar trebuie făcute duminica după Sfânta Liturghie, și nu sâmbata înainte de Liturghie?
Răspunsul e simplu și mulți îl știm, dar nu-l aplicăm. Pentru că un om care sta toată noaptea la petrecere va fi foarte obosit, și nu va mai putea merge a doua zi la biserică, la liturghie?
„Mare lucru!” ar zice unii. Oricum mergi la Sfânta Liturghie 50 și ceva de duminici pe an, plus sărbătorile, ce mare lucru dacă lipsești o duminică, hai 3-4 într-un an?
Acum discuția merge la esență: pentru ce merge fiecare om la Sfânta Liturghie?
Dacă merg pentru că așa e bine, să dau un pomelnic, să o ascult o predică frumoasă, atunci a lipsi o duminică de la biserică nu înseamnă foarte mult pentru un creștin.
Dacă merg la fiecare Sfântă Liturghie să mă împărtășesc cu Trupul și Sângele Domnului, să-L primesc pe Mântuitorul Hristos în toată ființa mea, atunci lucrurile se schimbă. A pierde sau a amâna o întâlnire cu cineva drag îți aduce suferință.
În teorie, toți credincioșii unei parohii ar trebuie să se împărtășească la fiecare Sfântă Liturghie. Tot în teorie, parohia ar trebui să fie o mare și frumoasă familie, avându-L ca Tată pe Dumnezeu.
Ce se întâmplă dacă în acea parohie se căsătoresc doi tineri, și mare parte din enoriași merg la petrecerea nunții sâmbătă seara? A doua zi, biserica va fi aproape goală, mare parte din creștini lipsind de la întâlnirea cu Hristos. Totuși Hristos Domnul este Cel ce i-a unit pe tineri în Taina Cununiei, și toată parohia a fost parte la bucuria lor.
A participa la bucuria unei nunți n-ar trebui să-ți fure bucuria de a te întâlni cu Hristos.
Bucuria unei cununii nu exclude bucuria primirii Sfintei Împărtășanii.
Prin urmare nunțile n-ar trebuie așezate în așa fel încât să-l oblige pe creștin să piardă o noapte întreagă, apoi să mănânce după miezul nopții, și să fie și foarte obosit, pentru că toate acestea îi vor fi piedici de a participa la Liturghie și de a se împărtăși.
Pentru că astăzi, motivul principal de a veni duminica la Sfânta Liturghie nu mai este primirea lui Hristos în noi înșine, e de la sine înțeles de ce se fac majoritatea nunților sâmbătă seara.
Primul vinovat pentru toate acestea este preotul slujitor, conducătorul parohiei, care, dacă l-ar durea inima pentru toți enoriașii lui, dacă i-ar iubi, atunci ar ști că Sfânta Euharistie, Însuși Hristos, este Cel care îi unești pe toți, îi împacă pe toți. Cel care rezolvă toate problemele comunității, și nu poți să accepți o nuntă sâmbătă seara pentru că e ca și cum nu le-ai mai da hrană copiilor tăi o săptămână întreagă.
Un alt motiv pentru care se fac nunțile sâmbătă seara este pofta după bani. Duminică este toată lumea liberă și cu siguranță sâmbătă seara la petrecere vor lipsi puțini. Pe când luni e zi de lucru, și dacă nunta ar fi duminică seara, organizatorii presupun că vor veni mai puțini oameni, și prin urmare se vor strânge mai puțini bani.
Două mari probleme: indiferența fața de Sfânta Euharistie și lăcomia după bani. Acestea sunt adevăratele motive pentru care se fac nunțile sâmbătă seara.
Totul pornește de la felul în care noi creștinii ne raportăm la Iisus Hristos și lucrarea lui de mântuire. Dacă mergem la Liturghie fără să vrem a ne împărtăși cu Hristos Domnul, atunci ce rost mai are prezența noastră în biserică? Ce diferență esențială ar mai fi față de a viziona liturghia foarte bine acasă la televizor, sau față de a o asculta la radio în căști, pe o pajiște înverzită.
Însăși esența Tainei Cununiei este unirea mirilor în Hristos Domnul nostru. Dar această taină, ca toate celelalte taine este o modalitate prin care Dumnezeu ne unește întru sine. Totuși ea se săvârșește o singură dată în viața (sau așa ar trebui). Continuarea prezenței lui Hristos în familia nou întemeiată rămâne pe seama Tainei Sfintei Euharistii.
Veți vedea că un creștin conștient și sincer va ajunge în final la Potir și toate gândurile lui, toată nădejdea vă rămâne acolo: la Hristos Cel din Potir.
Diluarea credinței noastre ne-a dus în situația să înțelegem greșit toate Sfintele Taine ale Bisericii, și inclusiv lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu cu noi.
În mod firesc, nunta se oficiază duminica după Sfânta Liturghie, după ce în prealabil mirii au participat la Liturghie, și s-au împărtășit împreună cu toți enoriașii. Imediat după finalul predicii ar trebui să înceapă Taina Cununiei, în mijlocul întregii comunități, pentru că e zi de sărbătoare pentru toată parohia, și nu un eveniment privat.
După nuntă, mirii ar trebuie să rămână în curatea bisericii pentru ceva timp, pentru felicitări și pentru a sta împreună cu toți cei ai parohiei, inclusiv cu preoții slujitori.
Nunta nu este un serviciu prestat de preoți către o familie în cadrul unui eveniment privat.
Nunta este o mare taină a lui Hristos săvârșită public, cu evlavie de preoții slujitori, în mijlocul întregii comunități. Nunta este o bucurie pentru întreaga lume, căci s-a format o nouă familie, iar această nouă familie a unit alte două mari familii (ce a soțului și ce a soției). Nunta este o modalitate prin care Dumnezeu leagă neamul omenesc cu legături puternice, pentru a se ajuta unii pe alții în drumul mântuirii. Iată de ce prima minune a Mântuitorului Hristos S-a săvârșit chiar la Taina Cununiei.
Doamne ajută!
Închei cu cuvintele Părintelui Cleopa legat de acest subiect:
„După rânduiala Bisericii nu se fac cununii sâmbăta seara, spre ziua Sfintei Duminici. Unii fac nunta cu scop de câștig, spre a dobândi daruri și sume mari de bani, schimbând Taina Nunții rânduită de Dumnezeu în rai, în prilej de desfrânare, de sminteală și de câștig pierzător de suflete spre a lor osândă.”