Mărturisirea Evangheliei Domnului Hristos – Şase ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

0
255
Mărturisirea Evangheliei Domnului Hristos – Şase ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Cuvânt rostit de Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei la slujba Te-Deum-ului săvârşit în Catedrala Patriarhală din Bucureşti cu ocazia împlinirii a şase ani de la întronizarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române – 30 septembrie 2013:
30 septembrie, anul mântuirii 2007: ziua întronizării Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
După păstorirea binecuvântată a Părintelui Patriarh Teoctist cu o durată de peste două decenii, poporul lui Dumnezeu din România și-a primit cu bucurie și nădejde noul Patriarh. De atunci au trecut, prin mila Domnului, șase ani. Astăzi, la ceas aniversar, ne-am rugat Domnului Hristos la Dumnezeiasca Liturghie și la slujba Te-Deum-ului ca Preafericirea Sa, Părintele Patriarh Daniel, să fie dăruit în continuare sfintelor biserici în pace, în cinste și sănătate, cu înzilire îndelungată, mărturisind cu putere Cuvântul Adevărului.
Mărturisirea Cuvântului lui Dumnezeu este sarcina de căpetenie a arhiereului lui Hristos și, cu atât mai mult, a celui așezat să prezideze adunarea arhiereilor constituiți în Sfânt Sinod. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, venit pe scaunul patriarhal după 18 ani de slujire arhierească în Moldova, a înțeles necesitatea continuării lucrării de mărturisire a lui Hristos în noua slujire, s-a integrat rapid și specific în aceasta, iar acum, la șase ani de la întronizare, putem observa roadele bogate ale acestei slujiri.
În câteva minute şi fără pretenţia epuizării subiectului, permiteţi să prezint câteva elemente din lucrarea Preafericitului Părinte Daniel ca Patriarh în aceşti primi şase ani ai păstoririi Sale, păstorire aflată sub semnul mărturisirii Evangheliei Domnului Hristos.
1. Mărturisirea Evangheliei Domnului Hristos este împlinită în viața credincioșilor prin slujirea preoților sub oblăduirea arhiereilor din fiecare eparhie. La nivel de parohie, pe lângă viaţa liturgică – sacramentală care rămâne esenţială, preoţii au nevoie în permanenţă de instrumente de lucru, programe misionare, proiecte catehetice. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a pus, prin hotărâri ale Sfântului Sinod, la îndemâna parohiilor, astfel de materiale aşezate sub egida unor cuvinte cheie: Hristos împărtăşit copiilor, Alege şcoala, Calea mântuirii, etc. În acelaşi timp, Preafericitul Părinte Daniel a înțeles, din primele zile ale păstoririi Sale ca Patriarh, necesitatea așezării de arhierei în eparhiile recent înființate din țară și a înființării de noi eparhii în cadrul comunităților românești din Europa apuseană sau în Extremul Orient. În acestea din urmă, îndeosebi, s-a remarcat în ultimii ani o intensificare a vieții bisericești prin înființări de parohii, zidiri de biserici, organizări de centre eparhiale, apariții de publicații, etc.
2. Mărturisirea Evangheliei Domnului Hristos în contextul lumii de azi impune și folosirea altor mijloace decât cele tradiționale. Acestea rămân esențiale, adică amvonul, cartea scrisă, cateheza, etc, dar pe lângă cele menționate și în strânsă legătură cu acestea, mijloacele moderne de comunicare se impun cu necesitate. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a deschis categoric spre această zonă încă din timpul păstoririi Sale la Iași. Aici la București, această preocupare a cuprins noi deschideri. Lucrarea misionară prin Radio și Televiziune, îndeosebi așezate sub semnul Sfintei Treimi, face posibilă mărturisirea Evangheliei și acolo unde, de obicei, acest lucru este mai anevoios. Singur Dumnezeu știe câte persoane singure găsesc prin intermediul Radio-ului și Televiziunii Trinitas spații generoase de mângâiere sufletească, de confort lăuntric, de regăsire a stării de bucurie şi de nădejde. Personal am cunoscut multe situații în care au fost rostite cuvinte precum „Dumnezeu să-i răsplătească Patriarhului pentru darul oferit prin Trinitas”.
3. Mărturisirea Evangheliei Domnului Hristos are nevoie, pe lângă oameni trăitori ai vieţii în Duhul Sfânt, de izvoare autentice care să hrănească pe cei înfometaţi şi însetaţi de pâinea cea spre fiinţă şi de apa cea vie. Scrierile Sfinţilor Părinţi nu pot lipsi din această sursă de hrană. De fapt, fără aceste scrieri dimpreună cu dumnezeiasca Scriptură nu poate fi concepută viaţa creştină. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a constatat faptul că, deşi deţinem în limba română Colecţia Părinţi şi scriitori bisericeşti, datorată îndeosebi predecesorilor săi, patriarhii Iustin şi Teoctist, este de urgentă necesitate intensificarea lucrării de traducere din limba greacă şi latină a numeroase scrieri patristice de care avem o imensă nevoie. Rodul acestei constatări n-a întârziat să apară şi opere fundamentale ale dumnezeieştilor Părinţi au fost traduse, editate şi tipărite în atelierele tipografice înnoite esenţial ale Patriarhiei Române. Se cunoaşte, de asemenea, faptul că multe alte lucrări patristice sunt în diferite etape de pregătire în cadrul editurii patriarhale, încât, cunoscând determinarea care-l defineşte pe Întâistătătorul Bisericii noastre, avem încredinţarea că an de an şcolile de teologie, preoţii, monahii şi credincioşii, vor primi la scurte intervale de timp, noi volume din Colecţia Părinţi şi scriitori bisericeşti. Aceste scrieri, aşezate împreună cu îndreptările şi diortosirile cărţilor de cult, oferă parohiilor şi mănăstirilor conţinutul adecvat continuării vieţii bisericeşti care are nevoie în permanenţă de înnoire liturgică şi patristică în duhul Tradiţiei.
4. Mărturisirea Evangheliei Domnului Hristos cuprinde într-un mod special pe cei chemaţi, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, să urmeze o şcoală teologică. Aceştia au nevoie de o ambianţă duhovnicească adecvată a ceea ce vor fi ei într-o bună zi, dar şi de instrumente academice care să-i ajute în confruntarea cu o exigenţă din ce în ce mai mare pe care o au oamenii astăzi în legătură cu lucrarea Bisericii. Implicat adânc şi de foarte mulţi ani în cercetarea teologică şi cunoscător îndeaproape a ceea ce se întâmplă în arealul şcolii teologice din România şi din afara ei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a iniţiat, şi multe rezultate se văd deja, alcătuirea unei serii de instrumente de lucru academice pentru profesorii, cercetătorii, doctoranzii, masteranzii şi studenţii facultăţilor de teologie, precum şi pentru cei care în lumea academică şi universitară arată interes faţă de viaţa Bisericii. Seria de enciclopedii şi dicţionare în domeniul teologic alcătuite sau în curs de alcătuire de cei mai cunoscuţi ostenitori în şcoala teologică românească ajută misionarul de azi, membru al preoţiei sacramentale sau universale, să dialogheze cu cei care caută din partea teologilor Bisericii răspuns avizat, bine documentat şi coerent prezentat. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acţionat cu putere în această direcţie, avertizând totodată în multe din intervenţiile Sale că teologia academică, înzestrată cu instrumente pe măsură, îşi împlineşte raţiunea de a fi numai în interiorul unei vieţi duhovniceşti adecvate.
5. Mărturisirea Evangheliei Domnului Hristos nu este, se ştie bine, condiţionată de locuri sau timpuri anume. Cu toate acestea, în anumite situaţii, sunt necesare repere puternice, spaţii sacre cu calitate de simbol şi putere inspiratoare. Un astfel de simbol inspirator şi cu putere multă este aşezământul liturgic, misionar şi cultural aşezat sub denumirea de Catedrala mântuirii neamului. Preafericitul Părinte Daniel a preluat slujirea de Patriarh într-un moment în care se impunea o decizie hotărâtă în legătură cu acest deziderat exprimat cu insistenţă de-a lungul timpului şi, în mod special, după 1990. Nu puţine şi nu uşoare au fost obstacolele aflate în calea începerii şi desfăşurării ulterioare a lucrărilor la Catedrală. Cu răbdare şi insistenţă, cu înţelepciune şi curaj deopotrivă, construcţia Catedralei a ajuns, sub coordonarea Patriarhului, la un punct în care o altă cale decât a continua nu există. Cu mila Domnului, nu va trece multă vreme până la momentul în care Catedrala Sfintei Patriarhii va intra în rândul celorlalte Catedrale care împodobesc capitalele lumii creştine. Ea va umple un gol sesizat de multă vreme în misiunea Bisericii, va împlini o necesitate liturgică evidentă şi va fi acel loc în care Numele Domnului să fie preaslăvit de tot românul. Constatând ceea ce s-a realizat într-un timp relativ scurt sub mâna hotărâtă a Preafericirii Sale, suntem încredinţaţi, prin purtarea de grijă a Cerului, că nu peste multă vreme, Catedrala îşi va începe lucrarea specifică în sânul neamului românesc.
6. Mărturisirea Evangheliei Domnului Hristos implică starea de jertfă continuă din partea oamenilor sfinţi, dar şi o bază materială adecvată. Este vorba de lăcaşuri de închinare construite cu mult efort, edificii care adăpostesc aşezăminte de caritate, educaţionale, culturale, economice, etc. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a conştientizat acest lucru şi, în ciuda a numeroase critici venite din partea celor care nu cunosc din interior în mod real nevoile Bisericii, a continuat să lupte pentru redobândirea bunurilor Bisericii confiscate la care să se alăture altele noi. Gestionarea corectă şi eficientă a acestor bunuri şi punerea lor la dispoziţia misiunii Bisericii în componentele ei liturgice, de caritate, de educaţie sau de cultură, au fost preocupări importante în cei şase ani de slujire ca Patriarh a Preafericitului Părinte Daniel. Aceste bunuri dimpreună cu sprijinul acordat de autoritatea statului în diferitele ei forme se adaugă suportului material pe care-l oferă credincioşii, suport care rămâne singurul constant, generos, nesupus fluctuaţiilor de orice fel.
Pentru toată această strădanie de mărturisire a Cuvântului Adevărului împlinită în cei şase ani de Patriarhat de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi pentru toate celelalte care n-au putut fi cuprinse în acest cuvânt, aducem mulţumire lui Dumnezeu. Îl rugăm pe Hristos Domnul să-l aibă în continuare pe Părintele Patriarh Daniel sub ocrotirea Sa, „întărindu-l”, cum spune rugăciunea Bisericii, „cu bunăvestirea dumnezeieştii Sale învăţături”, dăruindu-i sănătate, îndelungare în zile şi putere întru propovăduirea Evangheliei.
Purtarea de grijă a Atotţiitorului Dumnezeu să cuprindă întreaga Biserică Ortodoxă Română, pe credincioşii, monahii, preoţii şi arhiereii săi, pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pentru ca împreună, urmând drumul celor ce ne-au precedat în dreapta credinţă, să-L preaslăvim pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

www.basilica.ro