Cum să ne pregătim de sărbătorile religioase – cuvânt de învățătură a Maicii Arsenia (Sebriakova) 1833-1905

0
239

Cum să ne pregătim de sărbătorile religioase – cuvânt de învățătură a Maicii Arsenia (Sebriakova) 1833-1905

Ne aflăm în postul adormirii Maicii Domnului, deaceea am găsit foarte folositor să vă aducem la cunoștință învățăturile unei mare Maici a bisericii noastre ortodoxe, al sec. IX-lea – Maica Arsenia (în lume Ana Sebriakova). Cuvântul ei te pătrunde la suflet și te înduioșează, fiind insuflat de Duhul Sfânt! Iată ce ne învață Măicuța: 

Ei îi plăcea mult, fiind stareță, înainte de marile sărbători, cât și duminica să cheme la ea pe fiicile ei duhovnicesc pentru un cuvânt de învățătură. Într-o zi, la un mare praznic le cheamă și întreabă: ”Ia povestiți-mi, sunteți bucuroare de sărbătoare, sau poate cuiva, sufletul îi e îndurerat? Sufletul poate să se bucure de sărbătoare și poate să se mâhnească; poate să se mâhnească oarecum fără să-și dea seama, poate să se mâhnească pentru că nu primește mângâierile dorite (ai merge acolo unde te trage inima, însă nu se poate, iar câteodată, este atât de trist, nici nu ai unde să mergi), poate să se mâhnescă și de la faptul că ciorba nu este gustoasă etc. Cine caută astfel de mângâieri, despre care am pomenit mai sus, acela se abate de la mângâierile adevărate și nu le va primi niciodată, pentru că nu le caută acolo unde trebuie și nu caută ceea ce trebuie. Ceea ce caută nu-i va umple golul sufletesc niciodată. Deci, pentru a ne bucura de praznic, trebuie să știm cum să ne pregătim sufletul pentru a primi harul lui Dumnezeu, care se împarte celor vrednici de praznice și care este mângâierea adevărată a sufletului.

Cum să ne pregătim sufletele pentru aceasta? 

Trebuie să ne lepădăm de mângâierile pământești, să lucrăm asupra inimii, să ne tăiem dorința de aceste mângâieri, să tindem către Dumnezeu, în El singur să căutăm mângâieri, pe El singur să-L dorim. Un astfel de suflet, care îl caută cu adevărat pe Dumnezeu, negreșit va simiți în sine Harul Lui și se va veseli întru Domnul în ziua praznicului. Vă voi da un exemplu: acelea care vin la mine cu dorința nefățarnică de folos duhovnicesc, căutând anume hrana sufletească, aceia o și capătă; ele primesc atât de mult cuvântul meu, încât ele dintr-o dată le vindecă, le întărește, le însuflețește; chiar eu simt o putere care trece în cel ce mă ascultă. Cele care nu caută mântuirea sufletului ci protecția mea, scăparea de ascultare și celelalte, acelea nu se însuflețesc de la cuvântul meu, ci dimpotrivă, capătă o greutate în suflet, pentru că acest suflett nu caută ce trebuie, ce i se dă. Dacă până și cuvântul meu este atât de puternic și lucrător în inimile credincioșilor, atunci cât de puternic și lucrător trebuie să fie harul revărsat de Dumnezeu în inimile ce-L caută! Cum deci să nu mângâie și să nu veselească sufletul care a respins toate mângâierile pământești și care tinde numai către El!…

Arsenie cel Mare petrecea praznicile astfel: încă din ajun, așezându-se în genunchi la asfințitul soarelui și înălțând mâinile spre cer, stătea așa până la asfințitul soarelui; uita că trebuie să mănânce sau să se odihnească de praznic – atât de mare har avea; dar aceasta este o pildă prea înaltă pentru noi. Iată însă altul care ni se potriveștemai bine: aceștia sunt păstorii din Betleem. Ei s-au învrednicit să vadă pe îngerul care le-a vestit Nașterea Domnului pentru că erau treji, își păzeau turmele; să fim deci și noi asemenea lor, treji, să lucrăm, să ducem ce este al nostru și Dumnezeu nu va înceta să ne mângâie, iar inimile noastre se vor bucura de o bucurie adevărată.!”

Așa și noi dragi credincioși, să ne pregătim de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului pentru a ne învrednici de harul Domnului și binecuvântarea Împărătesei cerești! Și anume să căutăm întru totul să lucrăm poruncile Domnului și să facem Voia Lui, să ne lepădăm de noi înșine, ca să-L primim pe Hrisos înlăutru inimii, iar celelalte ni se vor adăuga nouă, Amin!

Fragment extras de ortodoxia.md din cartea: ”Maica Arsenia, Calea spre vindecarea inimii”, seria Materikon, pag 53-55