Care e sensul mărturisirii dacă oricum continuăm să păcătuim?

0
253

Care e sensul mărturisirii dacă oricum continuăm să păcătuim?

De ce să ne mărturisim păcatele? Pentru ca să ne curăţim sufletul şi să  ne prezentăm în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor cu prospeţimea şi frumuseţea sufletească pe care şi trebuie să o avem, totodată pentru a lupta cu păcatele şi a nu le repeta din nou şi din nou.

Pentru că mărturisirea nu este necesară doar aşa că o curăţătorie sufletească : ai predat ce ai avut  murdar  – şi le-ai primit curate, dar şi pentru ca să scăpăm de păcate şi să ne vindecăm de ele. Știm cu toții foarte bine cât e de greu să trăiești cu o boală cronică. Iată păcatele omului şi reprezintă în mare măsură aceste boli cronice.  Şi aceste boli îl pot însoți pe om de-a lungul întregii vieţi. Păcatul omului, chiar dacă duce o luptă grea cu el, poate să-l urmărească până la moarte. De fapt să mărturiseşti săptămânal unul și același păcat nu este o luptă cu el. Deoarece nu te poţi atârna faţă de mărturisire în aşa mod, că iată mă mărturisesc regulat asemenea cum fac şi o baie la o zi-două.

Păcatele totuşi se mărturisesc asemenea vindecării unei boli. Să trăieşti fiind bolnav este destul de greu şi omul caută izbăvire de la boală . Omul încearcă să se trateze într-un fel sau altul, deoarece îi e greu să trăiască cu această boală.  Ea îl doboară, îl aduce la o dorință arzătoare de a scăpa de ea, şi când avem o dorinţă mare de a obţine ceva, în cele din urmă cu ajutorul Domnului se şi întâmplă.

Şi ca închiere, o mică pildă.

Un călugăr a venit odată la duhovnicul său şi i-a spus:

Părinte, de câte ori vin la tine, mă mărturisesc şi îmi plâng păcatele, primesc de la tine sfaturi pentru îndreptare, dar nu mă pot schimba. Ce folos mai pot avea că vin la tine, dacă oricum cad în aceleaşi păcate?

Părintele i-a răspuns:

Fiul meu, ia două ulcioraşe de lut unul cu miere, iar celălalt să fie gol.

Călugărul aşa şi făcu.

Și acum, i-a spus părintele său, -toarnă de mai multe ori mierea din unul în altul.

Ucenicul  din nou l-a ascultat.

Acum, fiul meu, uită-te la vasul gol și miroase-l.

Călugărul l-a mirosit și a spus:

Părinte, vasul gol miroase a miere, și acolo, la fundul său a rămas un pic de miere.

Uite aşa şi învăţăturile mele sunt depozitate în sufletul tău. Dacă vei dobândi de dragul lui Hristos cel puțin o parte din virtuţi, Dumnezeu prin mila Sa va umple ceea ce-ţi lipseşte și va salva sufletul tău pentru viaţa veşnică. Cum o gospodină nu ţine boabe de piper într-o oală care miroase a miere, aşa şi Dumnezeu nu te va îndepărta dacă vei sădi în sufletul tău un început bun.

„Am păcătuit înaintea Domnului”, a zis David către Natan. „Şi Domnul a ridicat păcatul de deasupra ta, a zis Natan, şi tu nu vei muri. ( II Regi 12, 12-13 ).

 

 Natalia Lozan