Un filosof a primit 4 milioane de euro ca să studieze nemurirea sufletului

0
242
Un filosof a primit 4 milioane de euro ca să studieze nemurirea sufletului

În luna iulie, filosoful american John Martin Fischer a primit un grant de cinci milioane de dolari pentru a coordona un studiu, la intersecţia dintre filosofie, teologie şi ştiinţă, privind chestiunea nemuririi. Fischer a numit iniţiativa, care a durea trei ani, „Poiect Imortalitate”. Grantul, primit de la John Templeton Foundation, va fi bugetat astfel: 2,5 milioane vor merge pentru cercetarea empirică, 1,5 milioane pentru cercetarea filosofică şi teologică, şi 1 milion pentru conferinţe şi alte cheltuieli.
Proiectul lui Fischer – care este recunoscut internaţional pentru studiile sale în domeniul liberului arbitru şi al moralităţii – îşi propune să examineze motivele pentru care şi manierele în care oameni sunt dispuşi să creadă în supravieţuire după moarte.
Filosoful care, aşa cum notează Vice, nu crede în viaţa după moarte, a declarat că unul dintre punctele focale ale studiului îl va constitui frica de deces. Într-un interviu acordat sursei amintite, cercetătorul discută mai în detaliu problematica fantomelor şi menţionează – pornind de la obiceiul distracţiei cu fantome de Halloween – îndoiala că o persoană fără corp ar putea interacţiona cu oamenii ca şi cum ar fi entităţi fizice.
Cercetătorul deplânge totodată direcţia lipsită de subtilitate şi violenţa culturii contemporane, atât de răspândită în mass-media şi vizibilă şi mai clar în perioada Halloween-ului.
De subtilitate transpusă în practică sub forma „umilinţei intelectuale” dă dovadă chiar filosoful, atunci când mărturiseşte că, deşi nu crede în viaţa de după moarte, e fascinat să observe de ce atât de mulţi oameni sunt convinşi că au interacţionat cu spiritele. Omul de ştiinţă mărturiseşte totodată că nu înţelege ce îi face pe oameni să aibă experienţe atât de similare atunci când trec printr-un episod de tipul „experienţă în preajma morţii”.
„Pentru mine a fost revelator să aflu că există o comunitate de oameni care sunt foarte sinceri şi foarte cinstiţi, şi care au trecut prin experienţe care i-au transformat,” spune cercetătorul. „Mulţi oameni mi-au trimis e-mail-uri sau mi-au scris împărtăşind cu mine experienţele lor şi parând adesea foarte sinceri şi foarte generoşi în detalii. Un lucru pe care l-am învăţat a fost să respect faptul că oameni au avut aceste experienţe şi să le iau în serios. acum, ce înseamnă aceste experienţe este un alt subiect. Nu cred că ne oferă neapărat o perspectivă aupra vieţii de dincolo (…) dar am realizat că există un fenomen în această privinţă, pe care trebuie să îl luăm în serios şi să îl respectăm,” a mai spus filosoful.
Raportându-se la cele două poziţii opuse faţă de perspectiva nemuririi: aceea optimistă (care valorizează pozitiv imortalitatea) şi cea pesimistă (care valorizează mai mult trecerea în nefiinţă, dispariţia definitivă), cercetătorul spune că o preferă pe prima, deşi figuri marcante ale culturii (precum Mark Twain) au declarat că nu doresc să trăiască etern.
„Dacă aş putea avea un corp care să nu se deterioreze şi mijloacele materiale să trăiesc confortabil şi să mă descurc, aş putea să mă orientez pe proiecte, pe relaţii,” spune filosoful, într-un exerciţiu de imaginaţie. „Aş putea călători. M-aş putea ocupa de orice interes intelectual aş avea.”

www.semneletimpului.ro