Despre Cununia Religioasă

0
32281

Despre Cununia Religioasă

Ce este cununia religioasă?

Cununia religioasă este una din cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii, prin care un tînăr şi o tînără, de aceeaşi credinţă, ortodoxă, se unesc de bunăvoie în faţa Sfîntului Altar, pentru a convieţui pînă la moarte, în vederea naşterii şi creşterii de copii.

Cum trebuie să se pregătească mirii pentru ziua sfîntă a Cununiei lor ?

Să fie spovediţi şi împărtăşiţi cu Preacuratele Taine, cu cîteva zile mai înainte; să fie împăcaţi şi cu toate rudele; să se îmbrace cuviincios pentru Taina Nunţii, cum se cuvine creştinilor iubitori de Hristos şi să vină în biserică, la slujba cununiei, cu multă credinţă, cu evlavie şi nemîncaţi, pentru a primi ajutorul şi binecuvîntarea lui Dumnezeu.

În ce zile de peste an nu se fac nunţi şi cununii religioase ?

Biserica Ortodoxă, prin Sfinţii Părinţi, interzice cu desăvîrşire oficierea cununiei religioase în cele 4 posturi de peste an, în ajunul zilelor de miercuri şi vineri, precum şi in zilele marilor praznice creştine, cum sînt: Sfintele Paşti şi Săptămîna Luminată, de la Crăciun pînă după Botezul Domnului, Duminica Rusaliilor, Înălţarea Sfintei Cruci, Adormirea Maicii Domnului etc.

Care este ziua cea mai potrivită pentru săvîrşirea cununiei religioase ?

Este Sfînta Duminică, potrivit rînduielii creştine ortodoxe. Pîna în ziua cununiei, mirii stau fiecare la părinţii lor, iar în dimineaţa Duminicii stabilite pentru Cununia religioasă, mirii se pregătesc fiecare, ajutaţi de naşii lor. Apoi mirele, însoţit de rude, merge la casa miresei şi de aici vine împreuna cu mireasa, părinţii, naşii şi cu toate rudele în parohia mirelui.

Aici sunt aşezaţi în faţă, la loc de cinste, şi ascultă cu evlavie Sfînta Liturghie. După predică mirii se împărtăşesc cu Trupul şi Sîngele lui Hristos, dacă au dezlegare de la Preot şi dacă nu s-au împărtăşit mai înainte. Dupa terminarea Sfinteii Liturghii, preotul va oficia Taina Logodnei şi Taina Sfintei Cununii.

Este bine să se facă slujba cununiei sîmbătă, aşa cum se obişnuieşte în unele locuri astăzi ?

În nici un caz nu este canonic să se facă slujba cununiei sîmbătă, din următoarele motive:

– Sîmbătă este zi de rugăciune pentru cei morţi şi de pregătire pentru Sfînta Duminică;

– Întrucît după cununie mirii, rudele şi tinerii merg la petrecere şi masă, veselindu-se; unii dansează, alţii se îmbată şi se ceartă, iar alţii vorbesc şi fac alte fărădelegi, este păcat să se facă toate acestea, mai ales sîmbătă seara spre Sfînta Duminică, căci supără pe Dumnezeu. Iar Duminica dimineaţa, în loc să se ducă credincioşii la biserică să asculte Sfînta Liturghie şi să slăvească pe Dumnezeu, împreună cu îngerii, ei dorm şi fac păcate trupeşti în ziua cea sfîntă a Domnului.

Iată pentru ce nu trebuie să se facă slujba Cununiei sîmbătă şi petrecer lumeşti cu beţii şi jocuri la nunţi, în noaptea Sfintei Duminici! De aceea celor ce fac asemenea păcate, le merge rău în familie.

Ce calităţi creştine trebuie să aibă naşii de cununie şi cine nu poate cununa ?

Naşii de cununie trebuie să fie ortodocşi, să locuiască împreună cît mai aproape de finii pe care îi cunună, ca să-i poată mai bine supraveghea duhovniceşte, şi să fie buni creştini. Adică să fie evlavioşi, cu familie model în societate, cu copii bine crescuţi, paşnici şi iubitori de biserică. De obicei naşii se aleg cu binecuvîntarea preotului şi cu învoirea ambilor miri şi a rudelor apropiate. Nu pot fi naşi de cununie cei necununaţi, cei divorţaţi, cei de altă religie, cei necredincioşi şi răi, cei beţivi şi desfrînaţi şi cei ce nu vin regulat la biserică în Duminici şi sărbători.

Care sînt principalele datorii ale naşilor de cununie ?

– Să dea sfaturi creştineşti finilor lor, ori de cîte ori este nevoie, să-i viziteze regulat;

– Să-i îndrume permanent pe calea credinţei, a bisericii şi a bunei rînduieli creştineşti;

– Să-i împace cînd se ivesc neînţelegeri;

– Să le dea cărţi sfinte de citit;

– Să-i povăţuiască întotdeauna cum trebuie să se comporte în casă, pe cale, în societate, la locul de muncă, faţă de părinţi şi, mai ales, să-i îndemne să nască şi să aibă un bun duhovnic.

De ce se îmbracă mirele, şi mai ales mireasa în haine albe la cununie şi de ce se încununează cu coroane precum împăraţii ?

Hainele albe la miri sînt semn al nevinovăţiei şi al fecioriei lor, iar coroanele pe cap sînt semn că cei doi tineri, asemenea împăraţilor, au biruit patimile tinereţii, adică pofta desfrînării şi au ajuns biruitori asupra trupului şi asupra diavolului, în faţa Sfîntului Altar.

Cum se face cununia religioasă, dacă mireasa este deja însărcinată ?

Într-un astfel de caz cununia religioasă, în mod canonic, se face fără fast, cu îmbrăcăminte simplă, cu slujbă redusă şi nu primesc cununii pe cap. Dacă preotul constată la Spovedanie că mireasa este mai puţin vinovată, se poate face cununia religioasă normală. Dacă mireasa este aproape de naştere sau dacă a născut înainte de cununie, poate fi cununată religios, împreună cu soţul ei, după trecerea celor 40 de zile de la naştere, sau în aceeaşi zi cu Botezul pruncului.

Ce trebuie să facă soţii care trăiesc în concubinaj, dacă unul dintre ei nu acceptă Cununia religioasă din motive personale ?

Dacă unul dintre soţi nu vrea să se cunune religios, indiferent din ce motiv, ei trebuie să se despartă definitiv prin divorţ. Dar mai întîi preotul respectiv este dator să cerceteze cazul şi să caute să-i convingă să accepte cununia religioasă. Acestea cu atît mai mult cînd soţii sunt bătrîni, ca să nu moară în acest greu păcat al desfrînării şi să rămînă neiertaţi.

Ce trebuie să facă soţii necununaţi, care sînt de religii diferite şi au şi copii ?

Mai întîi, soţul sau soţia ortodoxă să caute să convertească la ortodoxie pe cel ce este de alta credinţă şi apoi să se cunune religios. Dacă nu reuşeşte, să se despartă prin divorţ, ca să înceteze păcatul.

Dacă nici aceasta nu vor, măcar să înceteze trăirea conjugală dintre ei, în speranţa că pîna la urmă se vor boteza şi cununa la biserică.

În toate aceste cazuri să se ţină cont de sfatul preotului şi al episcopului ori mitropolitului.

Este canonic să aibă mirii mai mulţi naşi de cununie ?

Este oprit de Sfintele Canoane să se facă Cununia religioasă cu mai mulţi naşi, ca nu cumva fii naşilor, care devin rude spirituale între ei, să se casătorească, neştiind că sunt opriţi de Biserică.
În mod canonic, cei doi miri trebuie să aibă un singur rînd de naşi, ca şi la Botez, care devin părinţi spirituali ai mirilor pentru toată viaţa şi care vor da răspuns înainte lui Hristos pentru finii lor.

Cînd nu poate preotul cununa pe cei doi miri, chiar dacă sunt ortodocşi ?

Preotul nu poate săvîrşi Cununia religioasă în următoarele cazuri:

– Dacă mirii nu cunosc deloc religia ortodoxă şi sînt îndoielnici în credinţă;

– Dacă nu ştiu cel puţin Tatăl Nostru, Crezul, Psalmul 50 şi Rugăciunile începătoare, pe care sînt datori să le rostească în timpul cununiei;

– Dacă nu s-au spovedit din copilărie, înainte de cununie;

– Dacă mirii şi părinţii lor sunt rude apropiate;

– Dacă părinţii mirilor nu sînt de acord cu căsătoria fiilor lor.

– Dacă unul dintre miri este logodit şi chiar cununat cu o altă persoană.

– Dacă unul din soţi huleşte în faţă pe Dumnezeu.

În toate aceste cazuri preotul este oprit de Biserică să săvîrşească slujba cununiei celor doi tineri, pînă cînd constată că s-au înlăturat împiedimentele canonice de mai sus.

Ce rol duhovnicesc are masa obştească, după Cununia religioasă ?

Masa în cinstea mirilor, după slujba cununiei, are acelaşi rol ca şi masa de la nunta din Cana Galileii, la care au luat parte Însuşi Fiul lui Dumnezeu, Maica Domnului şi Sfinţii Apostoli.

Acesta este o masă a bucuriei creştine, de  cinstire şi respect pentru noua familie care se întemeiază in ziua Cununiei lor.

De ce se dau daruri la masa mirilor, după cununie ?

Darurile se oferă de către rude şi credincioşi la nuntă, în cinstea noii familii. Această tradiţie creştinească trebuie respectată, căci ea uneşte şi înfrăţeşte pe credincioşi, cu condiţia să nu se transforme în lăcomie după avere şi bani, fapt ce duce la certuri în familie,la răzbunare şi chiar la divorţ.

RUGĂCIUNEA TINERILOR CARE VOR SĂ SE CĂSĂTOREASCĂ!

Doamne, Dumnezeule al milostivirilor şi a toată bunătatea, care plineşti cererile celor care Te cheamă cu credinţa, ascultă şi nevrednica noastră rugăciune.

Tu vezi că vrem să ne unim vieţile prin căsătorie, Tu vezi dorirea inimilor noastre şi ştii dacă este bună sau este rea.

Dacă este bineplacută Ţie să luăm asupra noastră crucea casătoriei, ajută-ne să biruim toate piedicile cu care vrăjmaşul ne necăjeşte.

Ajută-ne, Doamne, că la Tine este nădejdea noastră.

Dăruieşte-ne pace, dăruieşte-ne linişte şi sănătate sufletească şi trupească. Fereşte-ne de noroiul desfrîului, fereşte-ne de căderea în poftele trupeşti. Luminează-ne minţile ca să nu fie întunecate de vrăjmaş.

Curăţeşte-ne Tu, ca să nu ne întineze păcatul. Întăreşte-ne să mergem pe calea cea îngustă, ocrotiţi de Preacurata Ta Maică şi de soborul tuturor sfinţilor.

Să avem o familie în care să strălucească făclia credinţei şi a virtuţilor, şi pruncii noştri să fie călăuziţi aşa cum trebuie pentru a ajunge mădulare vrednice ale Bisericii Tale.

Iar dacă Tu ştii că din anumite pricini ne este mai de folos sa părăsim vrerea noastră şi să nu pornim împreună pe drumul căsătoriei, ajută-ne să înţelegem aceasta şi să părăsim voia noastră fără a fi cuprinşi de tulburare sau de deznădejde.

Înaintea Ta, Doamne, sunt vieţile noastre. Rînduieşte cu ele precum ştii că este mai bine pentru noi. Că văzînd grija Ta să Îţi mulţumim si să Te lăudăm pînă la sfîrşitul zilelor noastre. Că Tu eşti Dumnezeul nostru şi Ţie slavă Iţi înălţăm, Tătălui şi Fiului şi Sfîntului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.  Amin