Începutul noului an bisericesc

0
238
Începutul noului an bisericesc

La 1/14 septembrie este prăznuit Începutul anului bisericesc, sau Indictul cum mai este cunoscut în popor, cuvânt care înseamnă poruncă şi arătare. În această zi a intrat Domnul Iisus Hristos în sinagoga iudeilor şi, luând cartea lui Isaia Proorocul, a citit cuvintele: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnului” (Luca 4, 18-19).
Începutul anului bisericesc este o sărbătoare a Bisericii şi în fiecare lăcaş de rugăciune din Biserica Ortodoxă Română se săvârşesc astăzi slujbe speciale de binecuvântare, de cerere a ajutorului lui Dumnezeu şi de laudă. După Sfânta Liturghie, la 1 septembrie, se săvârşeşte slujba Te Deumului la Anul nou bisericesc şi o slujbă de sfinţire a apei. Credincioşii sunt binecuvântaţi cu agheasmă şi iau acasă apa sfinţită pentru a binecuvânta rudele şi locuinţele.
„Deşi nu are semnificaţia pe care a căpătat-o în ultima perioadă anul nou civil calendaristic de la 1 ianuarie, care este aşteptat cu fast, bucurie, cu petreceri şi altele, începutul anului bisericesc la 1 septembrie are o semnificaţie duhovnicească şi cultică pentru că rugăciunile şi slujbele Bisericii Ortodo-xe sunt orânduite în funcţie de începutul anului bisericesc.
În toate bisericile de mir, catedralele eparhiale, bisericile mănăstireşti se săvârşeşte astăzi, la începutul anului nou bisericesc, slujba Te Deumului, care cuprinde cereri şi rugăciuni pentru ca Dumnezeu să binecuvânteze curgerea noului an bisericesc”, ne-a spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Anul nou bisericesc mai este numit în tradiţia românească şi indictul sau indictionul, cuvânt care înseamnă arătare şi poruncă şi aminteşte de intrarea Domnului în sinagogă când a citit cuvintele lui Isaia Proorocul, care vesteau trimiterea Unsului lui Dumnezeu către popor pentru a-i uşura suferinţa.
După ce încheie aceste cuvinte profetice, Mântuitorul adaugă cuvintele: „Astăzi s-a împlinit scriptura aceasta în urechile voastre” (Luca 4, 21), lucru care a creat nedumerire ascultătorilor săi. Biserica a moştenit tradiţia anului nou la 1 septembrie de la cultul iudaic, care prăznuia în această dată mai multe sărbători din Vechiul Testament.
Tradiţia învaţă că în această zi arca lui Noe s-a oprit în muntele Ararat după încetarea potopului. În această zi, Moise s-a coborât din Muntele Sinai cu Tablele Legii, şi în această zi s-a construit cortul mărturiei în care a fost pus Chivotul Legii. În această zi a fost sfinţit templul lui Solomon şi tot în această zi arhiereul intra o dată pe an în sfânta sfintelor pentru a tămâia altarul.
La începutul lunii septembrie, poporul evreu prăznuia sărbătoarea corturilor în amintirea celor 40 de ani pe care i-au petrecut în pustie înainte de intrarea în pământul făgăduinţei.
Începutul anului nou biseri-cesc la 1 septembrie s-a stabilit pentru toată Biserica creştină la Sinodul I Ecumenic de la Ni-ceea. Cu timpul, această rânduială a fost păstrată numai în Răsărit.
În Biserica Romano-Catolică, anul bisericesc începe cu prima duminică din Advent sau Adventus, adică duminica cea mai apropiată de data de 30 noiembrie, cu aproximativ patru săptămâni înainte de venirea Crăciunului.

www.ziarullumina.ro