Din pacate, numarul ateistilor a crescut, dar nu si în R. Moldova

0
303
Din păcate, numărul ateiștilor a crescut, dar nu și în R. Moldova

În mijlocul avertismentelor legate de secularismul tot mai accentuat, o analiză comparativă a trei sondaje de opinie internaţionale, realizate în anii 1991, 1998 şi 2008 arată cât de mare este periculul pentru ţările cu tradiţie religioasă şi care sunt ţările în care credinţa este încă puternică.
Analiza a luat în considerare răspunsurile locuitorilor din 30 ţări (între care au fost considerate state separate Germania de Est, Germania de Vest, Marea Britanie şi Irlanda de Nord) care au participat la cel puţin două din cele trei sondaje. Persoanele chestionate au răspuns la trei întrebări. Prima a fost evaluarea propriei religiozităţi, iar variantele de răspuns au fost : ateu, agnostic, deist, excluşi/excomunicaţi, credincioşi cu implicare slabă, credincioşi foarte activi.
A doua întrebare s-a referit la schimbările survenite în viaţa de credinţă, iar respondenţii puteau alege între atei consecvenţi, foşti credincioşi, dar actuali atei, foşti atei, dar actuali credincioşi şi credincioşi consecvenţi.
Iar a treia întrebare a evaluat credinţa într-un Dumnezeu personal, adică un Dumnezeu ce se preocupă personal şi direct de fiecare persoană.
Cei mai mulţi credincioşi şi cei mai mulţi atei
În mod surprinzător, sondajul a relevat că ţara cu cei mai puţini credincioşi este Germania de Est, cu 52,1% dintre respondenţi declarând că nu cred în Dumnezeu sau în vreo dogmă religioasă. În schimb, în Germania de Vest, doar 10,3% s-au declarat atei.
Pe următoarele locuri în topul ateismului s-au situat Cehia, Franţa, Olanda şi Suedia. Cele mai multe ţări cu un nivel crescut de ateism sunt ţările ex-sovietice şi statele din nordul Europei.
La polul opus, ţările în care credinţa este puternică sunt cele bazate pe o societate catolică, în special ţările din lumea civilizată.
În topul ţărilor cu cele mai multe persoane care declară că au o puternică credinţă în Dumnezeu se află Filipine (unde 83,6% se declară credincioşi), Chile (79,4%), Israel (65,5%), Polonia (62%) şi SUA (60,6%).
Situaţii aparte sunt semnalate în ţările în care există conflicte inter-religioase puternice. Credinţa puternică din Israel este rezultatul conflictului îndelungat între iudaism şi islamism, aceeaşi situaţie fiind şi în Cipru (în care există tensiuni între ortodocşii greci şi musulmanii turci) şi Irlanda de Nord (cu frecventele conflicte între catolici şi protestanţi).
În schimb, un caz interesant este cel al Japoniei, care are cel mai mare procent de persoane (32%) în ambele categorii: atei şi credincioşi. Numărul ridicat de agnostici sau de persoane care nu au răspuns defineşte un tipar al culturii japoneze, în care populaţia evită să dea răspunsuri prea clare şi preferă să nu facă parte din nicio extremă.
Credinţa în Dumnezeu de-a lungul timpului
Schimbările în ceea ce priveşte credinţa în Dumnezeu au suferit mici modificări de-a lungul timpului. Numărul ateilor a crescut în 15 din 18 ţări, cu o creştere medie de 1,7% între 1991 şi 2008.
Pe de altă parte, numărul de credincioşi a scăzut, în medie, cu 2,4 puncte procentuale în aceeaşi perioadă de timp.
Credinţa într-un Dumnezeu personal
Şi numărul celor care au o credinţă într-un Dumnezeu personal a scăzut cu timpul. Din 1991 până în 2008, numărul de credincioşi care cred că Dumnezeu se îngrijeşte personal de ei a scăzut cu 2,0% în 20 din cele 30 de ţări. Statele în care s-a înregistrat o creştere sunt Israel, Rusia şi Slovenia, iar ţările în care s-a înregistrat trendul opus sunt Australia, Austria, Germania de Est, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Noua Zeelandă, Irlanda de Nord, Norvegia şi Polonia.
În concluzie, credinţa în Dumnezeu rămâne o valoare apreciată în cele mai multe dintre ţările în care avut loc sondajul, dar procentul a scăzut, în comparaţie cu nivelul anilor 50. Dacă trendul se păstrează, ateismul va căpăta amploare nu doar în statele din nord-vestul Europei, ci şi în fostele ţări sovietice, potrivit lui Tom Smith, de la Universitatea din Chicago, instituţia care a realizat analiza comparativă. Facem precizarea, că sondajul nu reflectă și situația din R. Moldova.

www.semneletimpului.ro