Dor de veșnicie: Pacea din suflet

0
1684
Dor de veșnicie: Pacea din suflet

Astăzi, când lumea este zdrobită și de-a dreptul măcinată de problemele materiale ce-au luat amploarea unei crize mondiale, mai sunt totuși și oameni care, îngrijindu-se de suflet, nu uită de scopul vieții creștine, și anume Duhul Sfânt.
Bucuria din viață nu pote fi comparată cu nici o altă comoară materială. Putem să ne bucurăm în fiecare clipă de ceea ce suntem, de ființele dragi, de mediul nostru, de o floare sau o petală, de un simplu salut. Un om care se crecde fericit chiar este fericit, iar dacă nu putem fi fericiți greșeala e de obicei în noi înșine.
În univers există o ordine divină, iar noi suntem meniți să fim în armonie cu toți și cu toate, armonie care este alinierea noastră cu divinitatea. Dar cea mai mare problemă este unde găsim liniștea sufletului nostru?
Aceasta o găsim in Iisus Hristos,care ne spune: „Pacea mea v-o dau vouă. Nu precum dă lumea vă dau eu. Să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricoșeze”. Găsim pacea sufletului daca o cerem de la Dumnezeu și o primim prin rugăciune.
O caracteristică a acestei societăți este aceea că omul se simte în ea mult mai singur decât în societatea de ieri, în care nu lipsea preocuparea pentru Dumnezeu. Credinciosul simte astazi nevooia de a se ruga poate chiar mai mult decât în trecut pentru că prin rugăciune se salvează de singuratatea atât de greu de suportat. La Sfinții Părinți găsim multe învățături în care vorbesc de neliniștea sufletului, ne spun care sunt cauzele acesteia și care este calea pentru a găsi pacea dragă sufletului nostru. În acest sens, Cuviosul Siluan Athonitul ne învață: „Omul este fericit cu duhul în iubire de Dumnezeu. Când simte mila Domnului, sufletul nu se mai teme de nimic, de nici o nenorocire de pe pământ. Dar, dacă sufletul cade în slava deșartă, sărbătoarea lui ia sfârșit, pentru că harul părăsește sufletul, gândurile revin frământă sufletul”.
Pacea lui Hristos este pusă în opoziție cu lumea de la care ne vin necazurile şi ispitele care aduc nelinişte în viaţa noastră. Niciodată nu vom putea primi de la lume pacea adevărată care să liniştească sufletul nostru. De ce să fim neliniştiţi în faţa zilei de mâine sau în fața greutăţilor care se aşază în drumul vieţii când cu noi este Hristos: „Acestea vi le-am grăit, ca întru Mine pace să aveţi. În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea”. Cei care nu îşi găsesc liniştea sufletească, care aleargă zilnic în cercul vicios al problemelor cotidiene amintindu-şi de sufletul lor doar în „pauza de timp”, înseamnă că aceştia „prea puţin L-au cunoscut pe blândul şi smeritul Iisus”. Pacea Mântuitorului pe care ne-o dăruieşte nouă este pacea cea dintre noi şi semenii noştri şi pacea cu noi înşine, pacea sufletului fără de care suntem rătăciţi în neliniştea lumii acesteia.
Ajutorul lui Dumnezeu vine când cultivăm şi noi gândurile bune. Gândurile bune „trebuie să le cultivi. Să te urmăreşti pe tine însuţi, să te cercetezi şi, atunci când vrăjmaşul îţi aduce gânduri rele, să încerci să le alungi şi să le înlocuieşti cu gânduri bune. Când te vei nevoi aşa, se va cultiva intenţia ta şi va deveni bună. Şi atunci Dumnezeu, văzând intenţia ta cea bună, se va milostivi şi te va ajuta”.Gândurile bune, rod al unei cugetări binecuvântate de harul dumnezeiesc, antrenând simţirea şi voinţa, se vor concretiza în lucrări pozitive pe toate planurile.
Sa nu uitam, chiar daca traim intr-o lume in care pacea si toate lucrurile bune sunt undeva uitate si nimeni nu stie sa le faca vazute, ele exista,de aceea sa le dam viata si sa ne facem partasi la bucuriile care ni s-au daruit.Prin dragoste vom invinge raul si vom birui molia necazurilor si a greutatilor ce ne roade din frumusetea vietii.