Sodoma

0
400

Sodoma

Etajul telecentrului, unde aşteptam înregistrarea emisiunii, era foarte aglomerat. Probabil erau în continuare în căutarea noilor talente şi fetele tinere, apropape complet dezbrăcate, aşteptând invitaţia în scenă, erau cuprinse de un val de gălăgie şi dezordine, ieşind la o ţigară şi continunând discuţiile cu prietenii şi părinţii, aproape nedespărţindu-se de telefoanele mobile.

Eram cu o altă persoană şi ne scurtam timpul rămas într-o discuţie captivantă pentru ambii. Interlocuitorul meu era un cunuscătăr bun al Vechiului Testament şi noi deschizând imaginar comoara biblică, ne burăm de frumuseţea mărgăritarelor ei.

Despre ce numai nu discutasem atunci: despre binecuvântările date de Iacov fiilor săi înainte de moarte, despre vaca roşie şi despre primul Templu. La un moment, discuţia noastră atingând şi tema Sodomei. Aceasta îmi părea o tema simplă şi clară. Desfrânarea împotriva firii, brutalitatea, sodomia – iată particularităţile sale vii. Dar s-a dovedit a fi nu chiar aşa. Din nou am înţeles că ceea, ce noi considerăm clar şi soluţionat, nici pe departe nu e aşa.

Sodoma  – nu sunt doar perversiunule sexuale, – a spus interlocuitorul meu. – Sodomia sexuală este doar o parte din sodomia generală existentă şi una doar secundară.

–Dar ce înseamnă „sodomia generală”? – l-am întrebat eu nedumerit.

Este o pervertire a tuturor aspectelor vieţii şi pierderea aspectului general uman. Cel mai mult acesta se observă în pierderea capacităţii de a distinge binele de rău, şi ca consecinţă, în pervertirea justiţiei. Nedreptatea din instanţele judecătoreşti, nedreptatea totală, flagrantă şi intolerabilă – este deasemenea un factor al Sodomei, asemenea atracţiei sexule dintre doi bărbaţi.

Noi ne continuam discuţia, mişcându-ne prin studiou şi uneori involuntar ciocnindu-ne de  candidatele la noua „stea”.

– Iată aceste fete, de exemplu – a continuat amicul meu. – Ele se pilmbă aproape goi printre bărbaţii, care nu le sunt nici taţi şi nici soţi. Şi cred că aceasta e normal. Aceasta este şi ea – Sodoma. Ei au pierdut simţul măsurii, al ruşinii, şi al dreptăţii.  Cu aceasta sunt de acord părinţii lor.  Şi toate acestea sunt – Sodoma. Încercaţi să le spuneţi că se comportă indecent, că sunt nişte desfrânate şi ruşinea proprilor familii. Se vor năpusti la tine ca un stol de păsări la un hoit, te vor devora, şi nu vei putea  face nimic, nici să le dovedeşti şi nici să le explici. Acest lucru este Sodoma. Părinţii lor, de altfel, vor proceda cu tine la fel.

Aici am început să-mi aduc aminte despre ce am am citit din Scriptură la subiect.

Tu ai avut frunte de desfrânată şi nu te-ai ruşinat (Ieremia. 3: 3).  

«Înfăţişarea lor mărturiseşte împotriva lor, căci ei îşi vădesc păcatele lor ca Sodoma, în loc să fie ascundă. Vai de ei! Căci ei şi-au făcut loruşi rău…» (Isaia. 3: 9).

Să faci păcatul şi nici să nu roşeşti, să te lauzi cu păcatul săvârşit şi să mai câştigi bani pe seama lui – iată Sodoma. Şi aceasta nici pe departe nu e totul.

Multe lucruri sunt ascunse de întunericul nopţii. De aceea şi se întâmplă pe timp de noapte. Dar oamenii îşi pierd ruşinea, şi lumina cuvântului îl aduce acolo, unde ar trebui să fie întuneric. Ei se mândresc cu propriile păcate , de parcă acestea ar fi victorii pe câmpul de luptă. Şi este o conştiinţă sodomică. Mereu am simţit în ascuns aceasta, dar acum am ajuns şi la înţelegerea lor.

Noi ne continuam discuţia.

Pervertirea justiţiei – este o Sodomă. Ai fost jefuit, dar tu şi ai rămas dator.  Aceasta este – Sodoma. Te-ai adresat în judecată şi doar ai suportat  toate cheltuielile necesare, dar aşa şi nu s-a descoperit adevărul. Aceasta este – Sodoma. Ai fost privat de proprietate, dezmoştenit, sau doborât de o maşină de lux, dar tot tu ai şi fost găsit vinovat – iată o Sodoma reală, fără nici o referire la perversiunile sexuale. Abea apoi judecătorii nelegiuiţi, se vor bucura de o nouă „victorie”  şi sub influenţa alcoolului vor putea ajunge la diverse păcate ale desfrâului. Aceste păcate urâte noi şi le numim ale „sodomei”, dar şi mai grave de cât acestea sunt celea ce se întâmplă anterior, adică fărădelegile săvârşite.

Brutalitatea, lipsa milei şi umanităţii – sunt semne a unei vieţi pervertite. ” Vai vouă care clădiţi casă lângă casă şi grămădiţi ţarini lângă ţarini până nu mai rămâne nici un loc, – spunea Isaia,  ca să fiţi numai voi stăpânitori în ţară!”

Lipsa calităţilor umane, înşelăciunea, cruzimea – iată caracteristicile Sodomei, iar noi trăim în ea. Da, din fericire, perversiunile sexuale dinte cei de acelaşi sex şi toată această murdărie este încă departe de noi. Dar nu e problema doar în ele.  În lux şi jaf – e Sodoma, în nedreptate fără de lege – e Sodoma. Iar apoi acolo, în spatele unui gard înalt al Palatului Sodomei, construit pe lacrimile locuitorilor, care nu pot răspunde la nelegiuirile produse, nimeni nu-i va împiedica şi de la  perversiunile sexuale. Şi aşa de fapt şi se întâmplă.

Aceasta este o încercare de a lărgi înţelegerea problemei la dimensiunea sa adevărată, dar nu la limitele ei locale, stabilite arbitrar. Sodoma nu sunt doar pervesiunile sexuale, dar toată viaţa în întregime pervertită. Pentru că cum pot fi excluse aceste perversiuni, dacă toată viaţa este pervertită?

Iată un caz relatat în romanul „Inima luminată” întâmplat în unul din lagărele de concentrare. Un ofiţer german observă doi deţinuţi, care lucrează cu jumătate de forţă. Mâniat peste măsură, îi obligă pe cei doi să-şi sape propria groapă şi să se culce în ea. Aceştea îndeplinesc. Apoi fascistul caută un executor al condamnării. Privirea sa se opreşte asupra unui fost nobil. (Persoanele mărcate de nobleţe supravieţuiesc cel mai rău după regulile Sodomei. Ei sunt depistaţi rapid şi nimiciţi. Sodoma are nevoie doar de reprezentanţii mediocrii ai omenirii.)

– Îngroapă-i, –comandă ofiţerul fostului cneaz polonez.  

– Nu o voi face, – răspunde condamnatul.

Urmează o luvitură puternică în faţă.

– Îngroapă-i!

– Nu o voi face.

Din nou o lovitură, nobilul nu cedează.

– Fie, – zice ofiţerul. – Voi doi, ridicaţi-vă chiar acum.

Aceştea se ridică.  

– Culcat! – urmează comanda. Şi nobilul ia locul celor doi condamnaţi.  

– Îngropaţi-l!

Ordinul este adresat către cei doi, care numai ce erau singuri în gropa pregătită. Ei vioi se apucă de treabă. Când practic nu se mai vede omul de după pâmânul de peste el, răsună comanda: «Halt!» (stop).

– Tu, – adresăndu—se către polonez, – ridică-te, voi doi – în groapa pregătită!

–  Îngroapă-i! -, din noi îi comandă polonezului. Şi de data aceasta el se supune, aruncă peste ei pâmânt chiar mai mult decât e necesar pentru moartea lor. Scopul este realizat. Scopul nu este doar să impui un om să-l nimicească pe altul, dar să distrugi totul ce e mai bun în el, ca mai apoi să-i poţi obliga să se nimicească unul pe altul. Aceasta e – Sodoma. Este o victorie bine gândită a răului.

Atunci când omenirea ajunge la stadii similare de pervertire, de regulă ea nu mai poate fi tratată. Sau tratată numai printr-o vărsare de sânge abundentă. Doar o mare de sânge vindecă răul atât de mare, şi aici e şi explicaţia potopului  şi a focului, varsat pe Sodoma şi Gomora. Aici e  indiciul, de ce conflictele violente periodic zguduie întreg universul.

Sodomia este doar o cauză, si cine nu doreşte  mare vărsare de sânge, trebuie să depună eforturi pentru purificarea sa morală. În caz contrar, fiecare fărădelege a omului duce inevitabil la dezastru, precum şi toate apele reziduale duc cu ele toată murdăria.

În păcatul sodomiei vedem doar una din măştile Sodomei, în schimb le primim pe toate celelalte ale ei. Noi îi despreţuim pe acei bărbaţi care….Nu vom descrie faptele celora, care ar pretinde că sunt bărbaţi.

Dar nu e unica formă a conştiinţei sodomice. Nedreptatea în judecată, bucuria de la tragedia şi umilinţa altei persoane, prosperarea pe lacrimilei altui om – toate acestea sunt Sodoma. Şi pedeapsa pentru aceste fărădelegi va fi corespunzătoare.

Fetele abea îmbrăcate continuau să-şi urmeze chemarea către scenă. Iar noi ne plimbam printre Sodoma vieţii noastre şi descutam despre ea, îngrozindu-ne de realitate şi mirându-ne de profunzimea cuvântului lui Dumnezeu.

Doar într-adevăr este greu de primit ideea, că sodomiţii sunt roadele nu doar a cluburilor de noapte şi barurilor cu aceleaşi interese, dar de asemenea, şi a  facultăţilor de drept şi altor instanţe similare.

În curând, administratorul ne-a invitat în studiou si pe noi. A sosit timpul de înregistrare a emisiunii, pentru care şi venisem.

Camera înregistrează, iar în faţa Domnului Savaot se scrie cartea despre totul, ce se petrece pe Pământ.  

Iar noi locuim în interiorul Sodomei şi într-atât ne-am obişnuit, că nici nu mai observăm tot răul ce se produce. Şi dacă se mai poate ceva schimba, trebuie să schimbăm cele vechi pe noi cât mai urgent posibil. Dar ducă nu se mai poate schimba nimic, trebuie măcar să ne păstrăm credinţa şi să nu deznădăjduim, deoareceDreptul din credinţă va fi viu; şi de se va îndoi cineva, nu va binevoi sufletul Meu întru el” (Evrei. 10: 38)

Traducere Natalia Lozan

Articol apărut în original pe siteul