„Sfânta Sofia“ din Niceea, transformată din nou în moschee

0
294
„Sfânta Sofia“ din Niceea, transformată din nou în moschee
Biserica „Sf. Sofia”, locul unde s-a ţinut al II-lea Conciliu Ecumenic de la Niceea, a redevenit moschee la începutul lui noiembrie, fiind gata pentru oficierea slujbelor religioase prilejuite de sărbătoarea musulmană intitulată Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului). Biserica a fost ridicată după modelul Basilicii „Sf. Sofia” din Constantinopol (Istanbul), în timpul împăratului Iustinian I.

În 787, a găzduit al şaptelea Conciliu Ecumenic, care s-a pronunţat în favoarea venerării icoanelor şi a moaştelor sfinte, împotriva ereziei iconoclaste. Distrusă integral de un cutremur în 1065, vechea clădire nu s-a mai păstrat. Biserica reconstruită pe acelaşi amplasament datează aşadar de la sfârşitul secolului al XI-lea.

Valul cuceririlor otomane atinge Niceea în 1331, an în care oraşul este luat de către sultanul Orhan I sau Orhan Gazi şi numele schimbat în Iznik. Lăcaşul creştin este rapid transformat în moschee. I se adaugă un minaret şi o nişă (Mihrab) care să arate direcţia spre Mecca, unde se află Kaaba, locul cel mai sfânt pentru mahomedani. Construcţia suferă o serie de modificări arhitectonice, datorate restaurării lui Mimar Sinan din veacul al XVI lea, restaurare necesară după prădăciunile şi incendiul care o lovesc un secol mai devreme. Sub acest arhitect al lui Suleiman Magnificul, structura interioară bizantină este adaptată specificului de cult: colonadele sunt eliminate şi arcadele contopite pentru a permite un acces mai larg la naos. Tot atunci, interiorul este acoperit cu celebra faianţă de Iznik, produsă de artizanii ceramişti locali.

În secolele următoare, pe fondul decăderii oraşului, moscheea este abandonată din cauza degradării pronunţate – acoperişul prăbuşit. În timpul războiului de independenţă turc, este deteriorată în lupta de la Bursa din 1920. Începând cu 2007, intră într-un proces de restaurare, fiind refăcute cupola şi acoperişul.

 Atracţie turistică şi din nou moschee

 Situate în plin centrul oraşului, ruinele bisericii bizantine au reprezentat una dintre atracţiile majore ale Iznikului, împreună cu Moscheea Verde, Imaretul, ruinele Palatului Senatului ş.a. Protejate cu un geam de sticlă, turiştii puteau admira mozaicul fin prezervat înfăţişând o deisis şi frescele cu Fecioara Maria şi Sf. Apostoli. Din moştenirea otomană, încă vizibile sunt minaretul, unde deunăzi cuibăreau berzele, şi mihrab sau peretele quibla, pasajul simbolic către Mecca.

Recent, în presa turcă au apărut ştiri referitoare la reluarea oficierii religioase în fosta moschee odată cu începerea Sărbătorii Sacrificiului (6 noiembrie), care durează patru zile. Decizia luată de autorităţi a fost primită cu uimire şi a stârnit controverse chiar în mediul musulman turc.

Însă cântecul muezinului a răsunat din nou din vechiul minaret. A urmat inaugurarea moscheii restaurate, care s-a făcut cu ocazia oficierii slujbei de la începutul Kurban Bayramului, cu participarea mai multor notabilităţi şi a reprezentantului Direcţiei Afaceri Religioase, însărcinată cu îndeplinirea lucrării.

Plăcuţa cu indicativul „muzeu” a fost înlocuită cu alta, indicând noua funcţiune: „Moscheea Hagia Sophia – Moscheea Orhan”. Pardoseala a fost acoperită de covoare, s-a instalat un pupitru pentru imam şi un sistem de sonorizare a fost montat pe minaret.

www.ziarullumina.ro