Crăciunul în limbaj comercial

0
227
Crăciunul în limbaj comercial
An de an, ne este propus, pe filieră occidentală, un alt fel de Crăciun. Un Crăciun al luminiţelor şi instalaţiilor electrice, al ghirlandelor şi ornamentelor multicolore, al colindelor şi cântecelor de Crăciun dezgolite de amprenta creştină a tradiţiei, al magazinelor împodobite precum un brad încă din luna noiembrie. Dacă Crăciunul este înţeles doar astfel, atunci ziua de 25 se amestecă în şirul celorlalte din decembrie. Însă, pentru un fiu al Bisericii, luna cadourilor trebuie înţeleasă ca o etapă pregătitoare pentru întâmpinarea marelui praznic al Naşterii Domnului. Dar oare reuşim cu adevărat să găsim drumul printre aceste liane occidentale către Pruncul nou-născut?

Din păcate, mrejele comerciale ale Crăciunului occidental s-au întins şi în ţara noastră, provocând confuzia şi distorsionarea mesajului creştin al Crăciunului. „Crăciunul a devenit obiect de consum, spune Mirel Bănică, cercetător ştiinţific la Academia Română. S-a cuplat foarte bine cu febra consumistă de sfârşit de an, care a existat întotdeauna cu ideea de a sărbători, de a face puţin exces, pentru că şi excesul este o renaştere, la urma urmei. Fiecare exces este un sâmbure de renaştere. Atunci când oamenii promit la Anul Nou că nu mai beau, nu mai fumează, nu mai fac alte prostii este o renaştere. Genul acesta de Crăciun hipercomercializat arată şi o anumită maturizare a societăţii de la noi, pentru că lucrul acesta se întâmplă în SUA, în Canada sau în Europa Occidentală de foarte multă vreme. Noi am fost oarecum la adăpost până acum, dar, uitaţi, ne-am aliniat trendurilor şi tendinţelor din domeniu.”

Însă această schimbare de macaz trebuie să fie foarte frumos ambalată, din moment ce a prins aşa de repede la noi. Mirel Bănică spune că se foloseşte un marketing al nostalgiei, un marketing al sărbătorilor, al tradiţiei. „Crăciunul vinde foarte bine în limbaj publicitar. În mentalul colectiv, este un simbol al copilăriei, al zăpezilor care nu mai există, al perioadelor mai fericite din viaţa noastră. Publicitarii nu caută teologia, ei ştiu că sunt doar câteva simboluri tari care vând foarte bine produsele asociate şi le exploatează.”

Între zidurile Bisericii

Din acest motiv, elementele societăţii de consum occidentale sunt mai prezente ca în orice altă perioadă a anului. Costion Nicolescu, cercetător şi teolog, spune că toţi avem conştiinţa consumului. Piaţa ne îndeamnă să luăm cât mai mult din ceea ce îţi oferă, suntem agresaţi de reclame, comercianţii aproape că îţi bagă mâna în buzunar, susţinând că marfa lor este extraordinară şi că trebuie să o iei în momentul ăsta. „Asta nu ne ocoleşte nici pe noi, cei din Biserică, pentru că ne ducem viaţa în lume. Dar ne simţim mult mai apăraţi între zidurile Bisericii. Când ajungem aici participăm la sfintele slujbe şi auzim cântările, care începând de la Sfântul Nicolae vorbesc despre Naşterea Lui Hristos, şi astfel ne simţim ocrotiţi, suntem cu atenţia, cu inima spre ceea ce urmează să se întâmple, spre venirea Pruncului Sfânt în ieslea din Betleem cu tot ce a însemnat ea imens pentru omenire. Cred că asta este singura soluţie, pentru că adevărul e că nu scăpăm, dar dacă purtăm cu noi înăuntru glasul Bisericii reuşim.”

Costion Nicolescu crede că înainte pregătirile pentru marea sărbătoare se făceau cu mai mult calm, adică îşi păstrau rânduiala şi taina. „Această metaforie, Moş Crăciun, o vezi peste tot, în plic, în vitrine, pe toate canalele, mii şi mii de Moş Crăciuni. Asta strică taina şi abate înţelesul frumos al dăruirii. Când eram mic, Moş Crăciun venea noaptea, nu-l vedea nimeni, dar simţeai dragostea lui; asta trebuie să scoatem în evidenţă, nu un personaj pe care oricum copiii, cu isteţimea lor, imediat îl descoperă.”

„Nu cred că în afara Bisericii cineva poate să ocolească acest aspect comercial. Sigur că sărbătoarea e atât de mare, evenimentul atât de extraordinar la scara omenirii, încât trece dincolo de putinţa omului de a recepta sau nu şi, vrând sau nevrând, toată lumea ţine cont, chiar când aleargă sau se stresează cu tot felul de lucruri, că undeva în umbră rămâne totuşi adevărul că e Naşterea Domnului şi e un eveniment extraordinar de important. Pe când pentru cel care este în Biserică este evenimentul central spre care trebuie să se orienteze.”

Darul Crăciunului este gratis

Până la urmă care este soluţia? „Nu trebuie ca această sărbătoare să o iei ca pe o aniversare. Acum 2011 ani S-a născut Hristos. Nu. El se naşte astăzi. Toate cântările şi colindele Bisericii asta spun. Dacă trăieşti lucrul acesta ca pe un eveniment al actualităţii şi al tău personal, trăieşti cu adevărat bucuria Crăciunului. Şi aşa devii credibil şi pentru ceilalţi, poţi să iradiezi, să transferi şi celorlalţi ca să nu rămână o bucurie închisă a ta”, mai spune Costion Nicolescu, care crede că trebuie să ne impunem credinţa, gândirea şi trăirea şi nu să ni se impună. Şi atunci putem să luăm lucruri care sunt ziditoare şi să le folosim. „Şi poate că fiind la fel de insinuanţi cum sunt cei cu reclamele şi cu promovarea diferitelor mărfuri, să ne luptăm pentru oferta noastră, pentru darul nostru care este cu totul de nepreţuit şi care se oferă fără bani, oricine poate să-l ia. Dacă omul ajunge să înţeleagă lucrul acesta, restul se adaugă.”

Colindatul, cea mai frumoasă tradiţie

Din fericire, deşi au împrumutat din sărbătoarea occidentală, românii nu au renunţat la vechile tradiţii creştine ale Crăciunului, susţine un sondaj de opinie efectuat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) în colaborare cu studioul teritorial TVR Cluj, despre „Obiceiuri de Crăciun la români”. Acelaşi sondaj mai spune că 84% dintre români se consideră tradiţionalişti, aproape 94% apreciază tradiţiile populare din zona lor, iar 77,4% mai păstrează tradiţiile populare specifice Crăciunului. Dintre acestea, cea mai frumoasă este tradiţia colindatului (48,4%), urmată de tăiatul porcului (8,3%) şi împodobitul bradului (3,9%). Tradiţionalei mese de Crăciun, elementul central al sărbătorii occidentale, românii îi acordă o proporţie de doar 0,5% şi o practică 11% dintre români, conform studiului realizat în luna decembrie a anului 2010. Foarte important, 89,9% dintre români consideră Crăciunul ca fiind sărbătoarea cea mai bogată în tradiţii, iar 82,9% spun că pune cel mai bine în valoare tradiţiile poporului român. Din păcate, 80,4% consideră Crăciunul cea mai frumoasă sărbătoare şi 70,8% cred despre Crăciun că este cea mai importantă sărbătoare din an, uitând de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare creştină. Dar îmbucurător este procentul de 74,9% dintre români care merg la biserică de Crăciun.

www.ziarullumina.ro