Sfântul Apostol Andrei, din nou printre români

0
1815
Sfântul Apostol Andrei, din nou printre români

Sfântul Apostol Andrei a venit din nou în mijlocul românilor. Cu emoţie şi bucurie, ierarhi şi preoţi, dar şi o mulţime de credincioşi din Bucureşti şi pelerini din toată ţara l-au primit pe cel care a sădit în inima poporului nostru sămânţa Evangheliei Mântuitorului Hristos. Pentru prima dată după aproape 2.000 de ani, Sfântul Apostol Andrei a ajuns în capitala ţării şi nu oriunde, ci într-un loc semnificativ pentru poporul nostru: pe locul unde se construieşte Catedrala Mântuirii Neamului, simbolul unităţii noastre de neam şi de credinţă închinat Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos şi aşezat sub omoforul Sfântului Apostol Andrei. După momentul de rugăciune de pe şantierul viitoarei Catedrale patriarhale, Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, s-a întâlnit cu Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, pentru a spori trăirea duhovnicească a credincioşilor care vor participa la sărbătoarea de pe Colina Bucuriei.

Cinstitul cap al ocrotitorului României, adus de Mitropolitul Hrisostom de Patras, a fost întâmpinat pe Aeroportul Internaţional ‘Henri Coandă’ din Otopeni de o delegaţie de ierarhi români formată din Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înalt Preasfinţitul Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, şi Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, însoţiţi de mai mulţi preoţi din Administraţia patriarhală. După slujba de mulţumire săvârşită în salonul oficial de reprezentanţii celor două delegaţii, a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia Înalt Preasfinţitul Mitropolit Hrisostom de Patras a adresat un cuvânt de mulţumire pentru invitaţia de a aduce moaştele în Patriarhia Română, transmiţând românilor ‘dragostea credincioşilor şi a clerului din Mitropolia de Patras şi un mesaj de bucurie, de dragoste creştină şi de frăţietate în Hristos’.
Înconjurarea şantierului Catedralei Mântuirii Neamului

De la aeroportul din Otopeni, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a pornit spre inima Capitalei, la locul în care se înalţă viitoarea Catedrală patriarhală. Racla a fost întâmpinată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de toţi preoţii din Bucureşti şi de mulţimea credincioşilor care au înfruntat vântul şi frigul de dragul întâlnirii cu cel care i-a creştinat pe strămoşii noştri. Întrucât Sfântul Andrei va fi şi ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului, Cinstitul său cap a fost purtat în procesiune în jurul şantierului unde se înalţă sfântul lăcaş, împreună cu Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa. În dreptul altarului viitoarei catedrale, Patriarhul României a invocat ajutorul dumnezeiesc pentru continuarea lucrărilor şi pentru binecuvântarea celor care ajută la construirea sfântului lăcaş. Înfrumuseţată de cântările închinate Sfântului Apostol Andrei, procesiunea s-a îndreptat către paraclisul ce a fost ridicat la intrarea în curtea viitoarei catedrale, fiind necesar pentru săvârşirea slujbelor până la finalizarea lucrărilor. Bisericuţa aceasta a fost construită în stil ştefanian, ridicarea sa fiind făcută în mai puţin de trei luni. Ieri, a fost binecuvântată cu apă şi untdelemn sfinţite de către Patriarhul României, primind cu acest prilej hramurile ‘Învierea Domnului’, ‘Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa’ şi ‘Sfântul Ioan Gură de Aur’. ‘Hramul ‘Învierea Domnului’ a fost dat acestui paraclis şi întru amintirea bisericilor care au fost ucise prin demolare şi răstignite prin translare atunci când a fost construită Casa Poporului, în timpul regimului comunist ateu’, a precizat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, după cum ne informează Ziarul Lumina. Celelalte două hramuri au fost date pentru faptul că în sfântul lăcaş se vor păstra de acum înainte o copie după Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa din Sfântul Munte Athos şi racla cu o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur. În această bisericuţă se vor putea ruga muncitorii care vor lucra pe şantierul din Dealul Arsenalului, dar şi credincioşii sau pelerinii care vor să vină aici pentru a vedea locul şi lucrările în desfăşurare. După slujba de sfinţire, Preafericitul Părinte Daniel a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în construirea paraclisului, oferindu-le ordine bisericeşti şi diplome de vrednicie. Preafericirea Sa a acordat Ordinul ‘Sfântul Ştefan cel Mare’ pentru clerici arhimandritului Ciprian Grădinaru şi părintelui consilier patriarhal Ştefan Ababei, care au coordonat lucrările. Pentru sfântul lăcaş, Patriarhul Daniel a dăruit o cruce de binecuvântare, o Sfântă Evanghelie şi alte cărţi de folos duhovnicesc.

Întâlnirea sfinţilor

După slujba de la paraclis, procesiunea Calea Sfinţilor s-a îndreptat spre Catedrala patriarhală, parcurgând Calea 13 Septembrie, Piaţa Constituţiei şi Bulevardul Unirii, până la Crucea brâncovenească, de la baza Colinei Bucuriei. În bătăile toacei, ipodiaconi purtând Sfânta Cruce şi prapuri, diaconi şi maici cu cădelniţe şi căţui, preoţi cu Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa, cu icoana Sfântului Apostol Andrei şi Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, împreună cu IPS Hrisostom, Mitropolit de Patras, membrii Sfântului Sinod, arhimandriţi, preoţi din protoieriile bucureştene şi ilfovene şi în cântările psalţilor Seminarului Teologic Liceal şi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti au vestit aducerea preţioaselor moaşte. Procesiunii i s-au alăturat numeroşi credincioşi care au cântat şi ei alături de psalţi şi preoţi troparul, condacul şi mărimurile adresate Sfântului Apostol Andrei. Ceea ce spunea tânărul Vlad Bărăgan Stroe credem că au gândit şi trăit toţi pelerinii adunaţi acolo: ‘Am venit la această procesiune pentru a arăta oamenilor că Ortodoxia nu este fadă şi lipsită de mărturisire, iar prin participarea la o asemenea procesiune, noi ne îmbogăţim duhovniceşte’.

Ajuns la baza Colinei Bucuriei, Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a fost întâmpinat de sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse toate în procesiune până la podiumul special amenajat în curtea Catedralei patriarhale. Pe acest podium, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu IPS Hrisostom au săvârşit o slujbă de Te Deum. Au urmat cuvântarea Patriarhului României şi a IPS Mitropolit Hrisostom, iar apoi toate moaştele au fost aşezate în baldachin, unde vor rămâne spre închinare până în dimineaţa zilei de vineri, 28 octombrie.

IPS Mitropolit Hrisostom, dornic să calce pe urmele Sfântului Andrei în Dobrogea, a plecat aseară într-o scurtă vizită, care se va desfăşura şi astăzi, în Arhiepiscopia Tomisului. Înalt Preasfinţia Sa a fost primit aseară, la ora 18:00, în Catedrala arhiepiscopală din Constanţa, unde a avut loc şi un concert al Coralei Armonia, după cum ne-a informat Biroul de presă al Arhiepiscopiei Tomisului. Astăzi, ierarhul grec şi IPS Teodosie al Tomisului vor face un pelerinaj la Peştera Sfântului Apostol Andrei, la Mănăstirea Dervent, la bisericuţele de la Murfatlar şi la cetatea Adamclisi.

A treia copie a Icoanei ‘nefăcută de mâini omeneşti’ de la Schitul Prodromu

Odată cu sfinţirea paraclisului de lângă şantierul Catedralei Mântuirii Neamului, a fost sfinţită şi Icoana Maicii Domnului – Prodromiţa, una din cele trei copii ale Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului care se află la Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos. Despre această icoană se spune că este ‘nefăcută de mâini omeneşti’, chipurile Maicii Domnului şi al Mântuitorului Hristos fiind zugrăvite de penelul unui înger, potrivit voinţei lui Dumnezeu. Părintele arhimandrit Clement Haralam, fost ostenitor la Schitul Prodromu, a relatat pentru Radio Trinitas că icoana îşi are începutul în jurul anului 1863, din timpul lucrărilor de ridicare a Schitului Prodromu. Ieroschimonahul Nifon căuta un iconar care să zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului care să fie pictată potrivit rânduielilor bisericeşti: citirea zilnică a Acatistului Maicii Domnului, post negru cu o singură masă pe zi la sfârşitul lucrului, înfrânarea de la mânie, mândrie şi păcate trupeşti. Întrucât nu au găsit pe nimeni dispus să îndeplinească aceste condiţii, cuvioşii Nifon şi Nectarie au căutat un pictor în Iaşi şi l-au găsit pe iconarul Iordache Nicolau, care s-a încumetat să picteze icoana, apucându-se de lucru la Mănăstirea Bucium din Iaşi. Deşi era un pictor priceput, se poticneşte inexplicabil la zugrăvirea sfintelor feţe ale Fecioarei Maria şi a Pruncului Iisus. Speriat şi mâhnit că poate şi-a uitat meşteşugul sau o voinţă mai puternică se opune, acoperă icoana, încuie atelierul şi amână totul pentru a doua zi. În dimineaţa următoare, rămâne uimit că icoana era desăvârşită, fără să înţeleagă cum se petrecuse această minune. ‘Această icoană este o mărturie a credinţei şi a evlaviei poporului român, pentru că s-a făcut la noi prin post şi rugăciune de către un credincios mirean şi totodată este o mărturie a prezenţei româneşti peste hotarele ţării noastre’, a mai spus părintele Clement Haralam.

Istoria a consemnat numeroase minuni, în special vindecări de boli incurabile. Copii ale acestei icoane se mai găsesc în Rusia, la Sankt Petersburg, şi în România, la o biserică din Vatra Dornei. Copia icoanei, care se va păstra în paraclisul din curtea viitoarei catedrale, a stat 40 de zile lângă icoana originală de la Schitul Prodromu. Prăznuirea acesteia se face în fiecare an pe 12 iulie.

www.patriarhia.ro