Vor putea femeile să intre în Muntele Athos?

0
256

Vor putea femeile să intre în Muntele Athos?

Tradiţia prezintă Muntele Athos – oază de spiritualitate a peninsulei greceşti Halkidiki – ca pe un un dar al lui Dumnezeu pentru Fecioara Maria. Imaginea Ei este prezentă peste tot în Muntele Sfânt, dar Ea este singura femeie pe care cei 1700 de călugări athoniţi, care vieţuiesc în cele 20 de mânăstiri, o vor vedea pe acest pământ – sustine un articol publicat recent in Huffington Post, semnalat de membri-abonati aflati in Statele Unite.

Redam in cele ce urmeaza traducerea integrala a materialului: „De mai mult de 1.000 de ani, din respect faţă de tradiţia monastică de separare între sexe – pentru a permite concentrarea asupra sarcinilor spirituale – accesul femeilor este interzis în Muntele Athos.

Un număr tot mai mare de femei ortodoxe încep însă să protesteze în faţa acestei interdicţii, afirmând că ceea ce susţin ele este dreptul lor teologic şi politic de a se bucura de roadele mistice ale acestui simbol al spiritualităţii ortodoxe.
De la grupuri de Facebook, până la lobby-uri politice, ele şi aliaţii pentru drepturile femeii au încercat să răstoarne interdicţia. Condiţiile sociale – inclusiv o mişcare în creştere în cadrul creştinismului apusean în spiritul egalităţii sexuale în Biserici – s-au schimbat dramatic din 1046; pe atunci împăratul bizantin Constantin Monomahos a emis o „Hrisobulă” (edict), care interzicea oricărei femei intrarea în peninsulă, după cum susţin apărătorii legii.

„Bisericile Catolică şi Ortodoxă încă refuză să recunoască faptul că bărbaţii şi femeile au o valoare egală şi merită respect şi drepturi egale”, spune Anna Karamanou, membră a grupului de Facebook, care militeaza pentru acordarea permisiunii femeilor de a vizita Muntele Athos.

Nausicaa M. Jackson, o altă membră a grupului susţine că toţi credincioşii ar trebui să aibă acces la darurile spirituale ale Muntelui Athos.
„Muntele Athos este un loc pentru fiecare credincios, iar femeile au un loc foarte special şi binecuvântat de Dumnezeu prin Fecioara Maria, astfel încât ceea ce este astăzi Muntele Athos, este un loc anti-creştin!”

Pentru călugări, cu toate acestea, interdicţia privind accesul femeilor este o problemă de credinţă, nu de sexism.
Dositej Hilandarac, un călugăr din mănăstirea athonită Hilandar, explică faptul că problema nu este cu femeile în sine, ci cu faptul că mănastirile din Athos funcţionează conform regulii Avaton (în sens literar: „intrarea interzisă”), care interzice oricărei părţi femeieşti să intre în Muntele Sfânt.

De-a lungul istoriei creştine, multe comunităţi religioase de bărbaţi şi femei au ales să trăiască izolaţi şi să se concentreze asupra vieţii lor şi misiunii lor spirituale. Viaţa călugărilor, de devotament faţă de Dumnezeu, include practici şi ascetism, precum şi virginitate, dorind astfel să fie eliminate orice bariere, inclusiv dorinţa sexuală, în scopul urmăririi păcii spirituale şi a sfinţeniei.
Toate mănăstirile de bărbaţi le permit călugărilor să se angajeze într-o practicare continuă a rugăciunii şi pocăinţei, care să îi ajute in purificarea sufletelor lor de dorinţele lumeşti şi in concentrarea asupra creşterii spirituale, spune monahul Serafim.

Totuşi, cei care doresc să răstoarne interdicţia au câştigat deja victorii importante.
O rezoluţie a Parlamentului European, din 2003, condamna interdicţia, ca pe o încălcare a egalităţii sexuale şi a libertăţii cetăţenilor la libera circulaţie.

Profesoara Eleni Chontodolou, o feministă greacă, afirmă că problema are atât un aspect civil, cât şi religios.
„Eu plătesc taxe pentru aceste mânăstiri şi pentru restaurarea lor, iar eu sunt tot o fiinţă umană ca şi bărbaţii, deci nu văd vreun motiv pentru care să nu mi se permită să intru în Muntele Athos”, spune ea.

Dar interdicţia „Avaton”, ratificată de Parlamentul grec în 1926, rămâne încă în vigoare. Unii oficiali guvernamentali susţin că aceşti călugări au drepturi legale, fiind o regiune autonomă a Greciei, de multe ori comparând-o cu Vaticanul, un stat identic, cu statut autonom.

Femeilor moderne li se permite deocamdata să se bucure de „ţinutul fără femei”, doar în cazul în care se află într-un tur cu barca. Chiar şi atunci, ele sunt limitate, în sensul că nu se pot apropia la mai mult de 500 de metri de coasta Athos-ului.

Muntele Athos şi-a deschis totusi porţile, şi pentru femei (şi copii), în timpul războaielor şi epidemiilor. În 1347, Regina Serbiei, Jelena Kantakuzin, a căutat refugiu pe perioada Marii Epidemii de Ciumă. Prinţesa Serbiei, Mara Brankovic, a primit şi ea permisiunea de a vizita unele mănăstiri, în semn de recunoştinţă pentru donaţiile făcute de aceasta.

Mai există însă o modalitate prin care călugării să ajungă să fie de acord cu răsturnarea interdicţiei” – noteaza in incheierea articolului Hufftington Post – „Aceasta este condiţionată de reîntorcerea stării paradisiace din Grădina Edenului, înainte ca Adam şi Eva să-L fi sfidat pe Dumnezeu, dupa cum a declarat un lider ortodox aflat pe Muntele Sfânt. Recomand textul pe Google: fiindca:
Interdicţia „ar putea fi eliminată în cazul în care fiinţele umane ar putea fi la fel de simple cum au fost înainte de păcatul originar”, a spus părintele athonit Christos Mitsios. „Dacă se va întâmpla aceasta, nici chiar Dumnezeu nu ar putea să mai pună în aplicare o lege Avaton”.”

stiri.lacasuriortodoxe.ro