Icoana Tikvin a Maicii Domnului

0
2313
Icoana Tikvin a Maicii Domnului

Rusia Ortodoxă este ocrotită de Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, cu precădere, datorită cinstirii lor cu mare credinţă, de către cler şi popor. Astfel, se consideră că în vest, Rusia e păzită de Icoanele Poceaev şi Smolensk, în est de Icoana Kazan, în sud de Icoana Iviron, în centru de Icoana Vladimir, iar în nord este Icoana Tikvin a Maicii Domnului.

Potrivit Tradiţiei, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Tikvin (Tikhvin) este una dintre cele câteva pictate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Ea a fost dusă din Ierusalim la Constantinopol în sec. V, la momentul târnosirii Bisericii din Vlaherne, care a fost construită în cinstea acestei Icoane.

Cu puţin timp înainte de căderea Constantinopolului sub turci, în 1383, Icoana Tikvin (care pe atunci nu se numea astfel) a dispărut din catedrala Vlaherne – Constantinopol şi a apărut în zona Novgorodului, în timpul prinţului Dimitrie Donskoi, purtată de îngeri nevăzuţi deasupra lacului Ladoga, şi strălucind.

În această privinţă există o mărturie păstrată a pescarilor de la lacul Ladoga – Novgorod. Potrivit unui manuscris rus de la începutul sec. XVI, „Povestea minunii Icoanei Maicii Domnului Tikhvin”, Maica Domnului însăşi a hotărât ca Icoana ei să părăsească oraşul Constantinopol, probabil anticipând căderea iminentă a Imperiului Bizantin.

S-a mutat din loc în loc, aducând pe unde mergea vindecare, alinare şi speranţă.
În fiecare loc unde s-a oprit Icoana s-au construit biserici. Apoi ea a ales oraşul Tikhvin ca loc permanent de şedere. Pe locul unde Icoana a poposit în cele din urmă, s-a ridicat o biserică din lemn cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Icoana a rezistat mai multor incendii.

La începutul sec. XVI, prin grija prinţului Vasili Ivanovici, s-a ridicat o biserică din piatră pe locul celei din lemn. În 1560, la ordinul ţarului Ivan cel Groaznic, biserica s-a transformat în mânăstire de călugări.
Cinstirea Icoanei a luat o asemenea amploare, încât s-a construit o fereastră specială în biserică, prin care pelerinii să poată vedea Icoana chiar şi atunci când lăcaşul de cult ar fi plin sau blocat.
Cei care se închină şi sărută mâinile Maicii Domnului din Icoană, simt o căldură neobişnuită venind de la ele.

În 1613-1614, o armată suedeză, după ce a ocupat Novgorodul, a încercat de mai multe ori să distrugă mânăstirea Tikhvin. Rugăciunile fierbinţi ale călugărilor către Maica Domnului şi către Icoana sa au salvat mânăstirea. O dată, după ce călugării au fost avertizaţi de apropierea unei armate suedeze, s-au hotărât să fugă şi să ia Icoana cu ei. Numai că au constatat că Icoana nu poate fi mişcată din loc.

Considerând acest lucru drept un semn al ocrotirii Născătoarei de Dumnezeu, călugării nu au mai părăsit mânăstirea, implorând-o pe Maica Domnului să le păzească lăcaşul ortodox. Spre surprinderea lor, o armată moscovită a apărut ca din senin să le apere mânăstirea. Suedezii au bătut imediat în retragere. Vestea despre minunea cu Icoana care nu s-a mişcat din loc s-a răspândit cu putere după această întâmplare şi la mânăstire au venit chiar şi emisari împărăteşti, pentru a intra în posesia unei copii a ei. Însoţiţi de copia Icoanei, ei s-au întâlnit cu reprezentanţii armatei suedeze în satul Stolbovo, din apropierea Tikhvin-ului, unde au semnat un tratat de pace, la 10 februarie 1617.

Ulterior, o copie a Icoanei a fost dusă la Moscova, în catedrala Adormirii Maicii Domnului – Kremlin şi de acolo, mai târziu, în catedrala Sfânta Sofia din Novgorod, la cererea poporului credincios. Şi altă dată, prin intermedierea Maicii Domnului, oraşul a fost salvat în caz de război.

Există cel puţin 24 procesiuni cu Icoana Tikvin, care au loc la mânăstirea Tikhvin, unde se află în prezent Icoana originală. Ea este ferecată şi nu se văd decât faţa şi mâinile Maicii Domnului şi ale Pruncului. Ferecătura cuprinde pietre preţioase şi multe bijuterii ataşate, semn de recunoştinţă al credincioşilor care au fost ajutaţi prin rugăciunile Maicii Domnului.

Cea mai mare minune a Icoanei, atât de bogat ornamentată, este că a scăpat de orice distrugere, confiscare sau vânzare, chiar şi în timpul comunismului sovietic. În anii 1920, guvernarea comunistă a solicitat ca Biserica Ortodoxă Rusă să „retrocedeze” Icoanele valoroase şi alte obiecte liturgice preţioase, ca fiind „bun al poporului”. Multe dintre acestea au fost vândute, sub pretextul colectării de bani pentru hranirea populaţiei ruse şi ucrainene, înfometată.


În timpul celui de-al doilea război mondial, naziştii au luat Icoana Tikvin din mânăstirea de baştină şi au dus-o la Pskov şi apoi la Riga, Letonia. Când oraşul a fost evacuat, episcopul Ioan Garklavs din Riga, care a avut grijă de Icoană, a dus-o în Bavaria, unde a fost cinstită de credincioşii ortodocşi strămutaţi din pricina războiului. Deşi agenţii sovietici au luat în vizor Icoana, episcopului Ioan i s-a permis să o ducă în Statele Unite, în 1949, sub pretextul că Icoana este doar o reproducere ieftină, a unui călugăr, iar podoabele nu sunt valoroase. Episcopul Ioan a fost ridicat la rangul de arhiepiscop în Statele Unite, păstorind dioceza din Chicago, iar Icoana a fost aşezată spre închinare în catedrala Sfânta Treime din Chicago.

De acolo, episcopul o lua cu sine în pelerinaj prin Statele Unite şi Canada. După retragerea sa din funcţie la sfârşitul anilor 1970 şi trecerea la cele veşnice din Duminica Floriilor – 1982, protopopul Serghei Garklavs, fiul adoptiv al episcopului Ioan, a devenit custodele Icoanei.
În 2003, practic după căderea comunismului şi înflorirea Bisericii Ortodoxe Ruse, s-a luat decizia de a returna Icoana catre locurile iubite.

Au avut loc negocieri între Patriarhul Alexei al II-lea al Rusiei şi o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din America, privind restituirea Icoanei Tikvin a Maicii Domnului. La 7 iunie 2004 Icoana a părăsit locul ei din Chicago, a fost dusă la Riga, apoi la Moscova şi în 15 iunie a ajuns la St. Petersburg. În mânăstirea Tikhvin a Adormirii Maicii Domnului a revenit în 25 iunie.

Icoana este de tipul Hodeghetria (Maica arată spre lucrarea smerită a Fiului ei) şi are un stil asemănător Icoanei vechi Iviron a Maicii Domnului, cu deosebirea că picioarele Pruncului sunt încrucişate, iar talpa piciorului Său este întoarsă spre privitor. De asemenea, diferă de Icoana Smolensk prin înclinarea Maicii Domnului către Prunc. Mai multe surse istorice confirmă faptul că nu numai Icoana Tikvin, ci şi alte Icoane ale Maicii Domnului au fost aduse în Rusia înaintea căderii Constantinopolului sub turci, în timpul domniei lui Dimitrie Donskoi. De aici s-a născut şi ideea de Moscova – a treia Romă, care a înflăcărat spiritul rus şi a dat posibilitatea formării unei conştiinţe ortodoxe ruse de sine stătătoare, nesubjugate spiritului grec.
De-a lungul secolelor, faima icoanei a crescut tot mai mult. Copiile Icoanei s-au răspândit în biserici din toată Rusia, multe dintre ele fiind făcătoare de minuni.

Una dintre Icoanele Tikvin se află în mânăstirea Noul – Tikhvin din Ekaterinburg. Ea era iniţial într-o biserică în cinstea Adormirii Maicii Domnului. Atât de cinstită a fost Icoana în acel lăcaş, încât biserica a devenit parte a mânăstirii Noul – Tikhvin.
Icoana Tikvin a Maicii Domnului este renumită atât pentru apărarea în vreme de război, cât şi pentru vindecări de boli, în mod particular ale copiilor. Este sărbătorită la 26 iunie, momentul apariţiei sale în oraşul Tikhvin.