Desenele animate, ecou al stării lăuntrice

0
891
Desenele animate, ecou al stării lăuntrice 

Desenele animate sunt asociate, de cele mai multe ori, cu perioada copilariei, cu acea perioada in care fiecare dintre noi se putea bucura de o lume frumoasa, de o lume mai buna si mai curata. Oprindu-ma adesea asupra multora dintre desenele actuale, am ajuns sa imi pun insa intrebarea: Cata copilarie mai exista / mai regasim in desenele animate de astazi ?

Desenele animate, ecou al starii launtrice

Desenele animate sunt realizate de „cei mari”, pentru „cei mici”. Cei mari insa, „mari” mai mult cu varsta, decat cu mintea si cu inima, au pierdut curatia si bucuria simpla a copiilor, ajungand sa creeze desene animate potrivit starii lor launtrice.

De aici pot rezulta mai multe neajunsuri, cel mai periculos dintre toate parandu-mi-se a fi insa acela ca, prin realizarea de noi desene animate, „cei mari” pot schimba mintea „celor mici” potrivit dorintelor, patimilor si poftelor lor.

Astfel, cele mai multe dintre desenele animate actuale pot fi vazute si de adolescenti si oameni mari, in acestea aparand adesea lucruri greu de inteles pentru mintea unui copil mic. In desenele animate actuale s-au strecurat, constient sau nu, aproape toate patimile societatii actuale, pe care un copil, de unul singur, nu le-ar percepe prea usor.

Desenele animate actuale infatiseaza o lumea rea, diabolica si in stare dezintegrare morala. Tehnologia, setea de putere, violenta si trupescul constituie ingrediente indispensabile pentru desenele animate actuale. Datorita acestora, copiii ajung predispusi spre violenta si insensibili la durerea celor de aproape.

Pentru influenta lor puternica asupra copiilor, desenele animate au ajuns sa fie vazute drept o „noua putere” a lumii, cele mai multe acestea fiind realizate in baza a nenumarate studii si cercetari, ele insumand mai multe mijloace prin care se transmit mesajele subliminale.

Comportamentul copiilor este puternic influentat de lucrurile cu care acestia isi hranesc mintea, de cele mai multe ori, imaginatia detronand cu succes realitatea. Copiii renunta la a mai fi copii, preferand sa faca pe durii, intr-o lume a violentei si a luptei pentru putere. Pentru aceasta, personajele fictive din desenele animate devin adesea, pentru copii, adevarati idoli si modele de urmat.

Prezenta violentei verbale si fizice, in desenele animate (studiu CNA)

Consiliul National al Audiovizualului, in urma initiativei de „Evaluare a reprezentarii violentei in programele televizuale”, s-a pronuntat si asupra prezentei violentei in desenele animate, efectuand o monitorizare a programelor de desene animate difuzate de cele trei canale tematice prezente pe piata audiovizualului romanesc: Cartoon Network, Jetix si Minimax.

Subiectul monitorizarii a fost violenta fictionala sub cele doua forme: fizica si verbala. Forme de violenta fizica: lovituri, bataie, ranire (cu obiecte), ranire (cu arme), crima, tortura, luare de ostateci, privare de libertate, talharie, explozie, accident, violenta de masa, distrugeri, altele. Forme de violenta verbala: certuri, injurii, ridicare de ton, tipat, limbaj licentios, obscen, calomnie, insulta, ridiculizare, atac la persoana, amenintare, argou, altele.

Monitorizarea s-a desfasurat timp de doua saptamani, in perioada 01-14 februarie 2006 si a totalizat 637 de ore de emisie pentru cele trei canale. In perioada monitorizata, pe ansamblul celor trei canale de desene animate s-au inregistrat 7.581 de scene de violenta, dintre care 4.908 de scene de violenta fizica (65%) si 2.673 de scene de violenta verbala (35%).

Dintre canalele analizate, Cartoon Network prezinta un numar mai mare de scene de violenta decat celelalte doua canale, atat ca violenta fizica, dar si ca violenta verbala. In privinta canalelor Jetix si Minimax datele indica, pentru perioada de analiza un volum mai mare de violenta verbala la Jetix, in timp ce la Minimax predomina violenta fizica.

Desenele animate, in cautarea copilariei pierdute / furate

In virturea puterii pe care inca o au, prin curatenia si simplitatea lor, desenelor vechi ar trebui sa li se dea sansa de a reinvia o copilarie pe care nu o mai avem, pierduta sau furata. Desenele animate vechi erau insotite intotdeauna de mult joc. Astfel, inainte sau dupa fiecare episod de desene animate, copiii petreceau ore intregi in aer liber, impreuna cu ceilalti copii, jucand fel de fel de jocuri. Acele desene animate nu afectau negativ comportamentul social al copiilor.

Desenele animate actuale au pierdut insa legatura cu viata reala, jocul in aer liber aparand ca „lipsit de gust”, inaintea copilului care si-a hranit mintea cu o portie de desene animate cu roboti si violenta. Iar daca jocul inca exista, el s-a denaturat intr-atat de mult, incat a devenit mai mult „o lupta de strada, la categoria mica”.

Viteza, care caracterizeaza societatea contemporana, s-a strecurat vicleneste si in pedagogia copiilor. Astfel, nemaintelegand rosturile de baza ale familiei, multi dintre parinti isi doresc ca cei mici sa creasca rapid, nedandu-si seama ca ii lipsesc pe acestia de zestrea inestimabila a copilariei. La randul lor, si majoritatea copiilor isi doresc sa ajunga cat mai repede maturi, nedandu-si seama ca astfel se lipsesc de una dintre cele mai minunate si odihnitoare perioade din viata lor.

Cum sa mai fie copiii copii, cand parintii lor au uitat ce inseamna sa mai fii copil. Pentru ca cei mici sa poata creste sanatos, nesarind nici una dintre etapele maturizarii lor, parintii trebuie sa redevina copii.

Deci, pentru a putea fi alaturi de cei mici insa, parintii trebuie ca mai intai sa-si redescopere propria copilarie, pe care au dat-o uitarii. In cazul in care unii parinti nu au avut o copilarie vrednica de adus aminte, nu cred ca este tarziu ca ei sa inceapa acum, la maturitate, sa isi traiasca acea copilarie pe care nu au avut-o niciodata.

www.crestinortodox.ro