Bisericile Ortodoxe intampina dificultati in depasirea divergentelor

0
287
Bisericile Ortodoxe întâmpină dificultăți în depășirea divergențelor

Unii lideri ortodocşi consideră că e necesar ca Bisericile (ortodoxe) să dialogheze despre probleme comune şi să ajungă la un acelaşi punct de vedere în privinţa unor teme importante precum: bioetica, sexualitatea şi mediul, dar diferenţele între problemele bisericeşti mai puţin cunoscute publicului larg, precum dipticele (liste de nume folosite de o biserică autocefală pentru pomenirea întâistătătorilor din toate bisericile autocefale din lume) şi autocefalia (statutul de independenţă al Bisericilor Ortodoxe) rămân încă profunde. Dipticele – termen liturgic de specialitate care precizează ordinea în care Bisericile Ortodoxe se pomenesc reciproc la sfintele slujbe – este una dintre problemele încâlcite care blochează planurile pentru ceea ce ar putea fi primul Mare Sinod al Bisericilor din ultimii 1200 ani.
În lume există aproximativ 250 milioane de creştini ortodocşi, aparţinând de 14 sau 15 Biserici Ortodoxe independente, numărul lor fiind variabil, în funcţie de care Biserică le numără. Patriarhia de Constantinopol, de exemplu, nu recunoaşte autocefalia (independenţa) OCA (Bisericii Ortodoxe din America), acordată de Moscova în 1970, şi nu pomeneşte OCA în dipticele sale.
Dipticele nu reprezintă o chestiune dogmatică, dar ele se află în centrul protocolului bisericesc. Un lider al Bisericii Ortodoxe Georgiene citează fondarea acestora în sec. V, explicând că Biserica sa nu va renunţa la cererile sale pentru o mai mare recunoaştere.
Dacă Biserica Georgiană cade de acord cu actualul loc 9 în dipticele Patriarhiei de Constantinopol – sau Patriarhia Ecumenică – alături de multe alte Biserici Ortodoxe, mitropolitul Theodor de Akhaltsikhe şi Tao-Klarjeti a precizat pentru ENInews că: „Aceasta înseamnă crucificarea întregii noastre istorii. De aceea noi nu putem fi de acord cu acest lucru în niciun caz”.
Patriarhia Georgiei este pe locul şase în dipticele Bisericii Ortodoxe Ruse, de care este foarte apropiată, în pofida tensiunilor de nivel general ruso-georgiene.
Theodor este unul dintre reprezentanţii celor 14 Biserici Ortodoxe care s-au reunit la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice din Chambesy – Elveţia, la sfârşitul lunii februarie 2011, care s-a dorit a fi o ultimă încercare în a ajunge la un consens, pentru pregătirea unui Sinod pan-ortodox. Cu toate acestea, întâlnirea de la Chambesy s-a finalizat fără noi acorduri.
Consultările în vederea organizării unui Sinod în epoca modernă au început încă din anii 1970, cu o pauză care a urmat după căderea comunismului, când bisericile afectate s-au confruntat cu libertatea nou dobândită şi cu probleme de jurisdicţie.
Biserica Rusă şi-a căpătat independenţa faţă de Constantinopol în sec. XVI. La temelia Ortodoxiei stau hotărârile celor şapte mari sinoade, cunoscute drept sinoadele ecumenice, la care a fost precizată şi întărită învăţătura de credinţă ortodoxă. Ultimul dintre acestea a avut loc în anul 787.
Atât Moscova, cât şi Constantinopolul, sunt de acord că Ortodoxia are nevoie de accelerarea şi simplificarea procedurilor de acordare a autocefaliei (independenţei).
„Exact din acest motiv Biserica Catolică a avut Conciliul II Vatican, întrucât şi-a clarificat multe probleme”, a declarat către ENInews mitropolitul Emmanuel al Franţei, care a reprezentat Constantinopolul la Chambesy. „Nu ne dorim să avem propriul sinod doar pentru că Biserica Catolică l-a avut pe al său, dar cred că suntem cu toţii de acord că este nevoie de o poziţie unanimă a Bisericii noastre. Nu este posbil să ne pregătim (de Sinod) timp de 50 ani, dar să nu ajungem la nicio înţelegere.”
Prot. Nikolai Balaşov, care a reprezentat la Chambesy Biserica Rusă, împreună cu mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, a precizat aceleiaşi agenţii de ştiri, că declaraţiile care sunt prezentate ca poziţie unitară a Ortodoxiei nu ar trebui să vină exclusiv din iniţiativa patriarhului ecumenic.
„Pentru ca patriarhul ecumenic să poată vorbi în numele tuturor bisericilor, acestea ar trebui să fie convocate înainte, la un schimb de opinii”, a menţionat el. Emmanuel a spus că procedura de acordare a autocefaliei discutată la Chambesy ar presupune ca patriarhul ecumenic să proclame autocefalia şi să semneze un tomos (declaraţia de independenţă), care apoi să fie transmis pentru semnare către primaţii tuturor celorlalte Biserici.
El a spus că nu toate Bisericile s-au pus de acord în privinţa modului în care se va acorda semnătura. Problema apărută a amplificat tensiunile dintre Moscova şi Constantinopol, care din exterior par minore, dar care au o mare importanţă simbolică în cadrul Ortodoxiei, fiind şi un vestigiu al istoriei sale zbuciumate.
Tomosul Bisericii Georgiene din sec. XI, de exemplu, a dispărut în timpul războaielor turco-persane din sec. XIII.
Balaşov a spus ca Moscova nu are obiecţii dacă patriarhul ecumenic semnează primul (un tomos de autocefalie), dar că au apărut discuţii asupra faptului dacă semnătura lui „ar trebui să se remarce cumva obligatoriu dintre ale celorlalti primaţi (capi ai Bisericilor autocefale sau autonome)”.
Arhiepiscopul Jeremias de Wroclaw şi Szczecin al Bisericii Ortodoxe Poloneze a avertizat că Ortodoxia nu ar trebui să imite Roma în articularea poziţiilor sale legate de politica, sexualitate şi alte probleme sociale. „Dacă fiecare biserică locală este o biserică deplină, universală (sobornicească) şi apostolică, înseamnă că harul lui Dumnezeu este prezent în ea, Sfântul Duh se mişcă în ea, iar Duhul Sfânt va arăta Bisericii Poloniei, Bisericilor Alexandriei, Constantinopolului şi Rusiei cum să acţioneze în condiţiile date”, a spus acesta către ENInews.

www.lacasuriortodoxe.ro