Sinucigașii, nu vor fi înmormântați de către Biserica Ortodoxă Rusă!

0
409

Sinucigașii, nu vor fi înmormântați de către Biserica Ortodoxă Rusă!

Părintele Sava (Tutunov) Adjunctul șefului Afacerilor Interne a Patriarhiei Ruse, a respins ideia conform căreia Biserica Ortodoxă Rusă intenţionează să introducă practica de înmormântare a sinucigașilor. Făcând totalurile Soborului Arhieresc de la Moscova, el a spus că Biserica nu şi-a schimbat atitudinea Sa faţă de sinucidere, şi înmormântarea acestora rămâne în continuare imposibilă.  ”Nu a fost vorba de o rânduială specială pentru sinucigași. Era vorba despre o anumită rugăciune, care ar fi fost concepută pentru a ajuta rudele celor care au comis sinuciderea” – a spus părintele Sava, luni, la Conferinţa de presă ce a făcut totalizările Sinodului de la Moscova. Potrivit Sfinției Sale, Patriarhul în discursul său de la Soborul Arhieresc din Moscova a făcut trimitere la dezvoltarea anumitor rugăciuni pentru rude. Astfel de ritual de rugăciune, a fost compus în timpul Mitropolitul Filaret pentru rudele persoanelor decedate de altă credință, care însă nu a fost definit drept un Prohod deplin. Rânduiala rugăciunilor date sunt în proces de lucru. Scopul lor este – de a ajuta rudele indoliate, a spus părintele.

www.interfax-religion.ru

Mai jos, Canoanele Sfinților Părinți, din Pravila Bisericească care ne vorbesc despre sinucidere:

1849. -Sinuciderea este curmarea vietii proprii. Animalele nu se pot sinucide, caci ele n-au un trup incredintat spre pastrarea unei ratiuni, adica un suflet constient de misiunea fata de trupul in care traieste si de rostul sau in aceasta lume si in viata viitoare. Sinuciderea este cel mai mare pacat fata de sine, caci prin ea omul isi inchide definitiv calea spre pocainta. Sinucigasul da dovada de necredinta sau o credinta bolnava (Jud. 9, 54-57; I Regi 31,4-6; F. Ap. I, 28); pacatuieste contra trupului sau care este biserica Duhului Sfant (I. Cor. 6,19; Matei 27,5; Rom. 14, 8-12), si deci nu mai are iertare nici in lumea aceasta, si nici in cea viitoare, de aceea, sinucigasului nu i se mai poate face nici un fel de slujba, si nici nu se ingroapa in cimitir cu cei credinciosi (V. Miridele).

1850. -”Daca cineva fiind iesit din minte, se sinucide, sau se arunca in prapastie se poate face liturghie pentru el sau nu ? -R: Cu privire la sinucigasi clericul trebuie sa se lamureasca daca s-a sinucis fiind cu adevarat iesit din minte (adica nu a avut intentiunea, sau intamplarea l-a dus la moarte). Rudele celui sinucis, mint si spun ca era iesit din minti, ca sa se obtina pomenirea lui la rugaciune si jertfa miridelor. Insa uneori sinucigasii fac aceasta din pricina persecutiei oamenilor, sau necaz mare, si astfel, nu trebuie sa se aduca jertfa (miridelor), caci isi este sinucigas. Deci, clericul trebuie sa cerceteze cu bagare de seama ca sa nu cada sub osanda” ( aruncarii margaritarelor inaintea porcilor). (Matei, 7,7) Timotei 14.-

1851. -”Sinucigasul de buna voie nu trebuie sa fie slujit sau pomenit la vreo slujba, caci si-a dat sufletul satanei ca si Iuda Iscarioteanul. Cel ce s-a sinucis fiind bolnav si iesit din minti, poate fi slujit. Sinucigasul care s-a omorat din imputinarea sufletului, adica din frica de oameni, sau de persecutii, sau de boala, care nu-i atinge mintea, acela nu poate fi pomenit”. -ILT, 250.

1852. -”Cine se va ucide singur de buna voie, acestuia sa nu se cante nici sa i se faca pomenirea lui niciodata, iar de va cadea fara voia lui, si se va ucide, si va muri, acestuia sa i se cante si sa i se faca pomeniri”. -PBG, 40; Trebnic p. 527.

1853. -” Orice om de voia lui de se va arunca pe sine dintr-un tarmure jos si va muri, sau intr-o apa, sau dintr-o piatra sau se va junghia pe sine insusi, sau in orice fel de moarte, sau cu o funie se va spanzura; unul ca acela sa nu se ingroape ca crestin, nici sa-l prohodeasca, ci sa-l lepede pe dansul ca pe un spurcat. Iar de va fi facut aceasta pentru Dumnezeu sa nu se crute, fiindca niste bunatati ca acelea si fel de moarte n-a invatat Dumnezeu pe nimenea. Iar de-i va fi facut lui altcineva aceasta, pe acela sa-l cante si sa-l ingroape si pomeniri sa-i faca ca si la tot crestinul”. PBG, 143.

1854. – Unii sunt de parere, ca s-ar putea face o slujba sumara cu aprobarea episcopului, numai la mormant, fara a fi dus in biserica, preotul fiind imbracat numai cu epitrahilul, a celor sinucigasi a caror moarte ar avea motive de ingaduinta, cu conditia, ca preotul sa nu faca necrologul, ci numai sa vorbeasca de pacatul sinuciderii cu scop moral si pastoral (Sirah 30,17; Filip. 1,21-30; II Regi 1,1-27).