La Moscova se desfășoară Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse

0
285

La Moscova se desfășoară Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse

Catedrala „Hristos Mântuitorul” din Moscova găzduiește astăzi lucrările Soborului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Conform prevederilor canonice ale Bisericii Ortodoxe Ruse, președintele Soborului Arhieresc este Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii. Din componența prezidiumului Soborului fac parte următorii membri permanenți – PF Mirtopolit Vladimir al Kievului și al Întregii Ucraine, ÎPS Mitropolit Vladimir de Sankt Petersburg și Ladoj, ÎPS Mitropolit Filaret de Minsk și Sluțk, ÎPS Mitropolit Juvenalie de Krutițk și Kolomensk, ÎPS Mitropolit Vladimir al Chișinăului și al Întregii Moldove, responsabilul pentru afacerile Patriarhiei Ruse, ÎPS Mitropolit Varsonufie de Saransk și Mordovia, Președintele Departamentului pentru relații bisericești externe a Patriarhatului de Moscova, ÎPS Mitropolit Ilarion de Volokolamsk. Totodată, în prezidium au fost incluși arhiereii participanți la sesiunea de iarnă a Sfântului Sinod: ÎPS Mitropolit Lazăr de Simferopol și Krimeea, Președintele Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse de peste Hotare, ÎPS Mitropolit Ilarion al Americii de Est și New York, ÎPS Arhiepiscop Proclu de Simbirsk și Melekess, PS Episcop Aleksandr de Baku și Prikaspiisk, PS Episcop Daniil de Arhanghelsk și Holmogorsk. Pe lângă aceasta, în cadrul ședinței din 31 ianuarie a.c., Sfântul Sinod a hotărât să includă în componența conducerii sinodale pe ÎPS Mitropolit Aleksandr al Rigii și Întregii Letonii și pe ÎPS Mitropolit Aleksandr de Astana și Kazahstan. Pentru a participa la lucrările Soborului, au fost invitați 217 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Conform prevederilor Bisericii Ortodoxe Ruse, Soborul Arhieresc constă din arhierei eparhioți. Sunt incluși și arhiereii vicari care conduc deparatmente sinodale și instituții teologice sau care au jurisdicții canonice asupra unor parohii, ceilalți vicari pot participa la ședințele Sinodului fără a avea drept de vot. Astăzi, în prima ședință plenară membrii Sinodului Arhieresc au ales Secretarul Soborului în persoana ÎPS Mitropolit Varsonufie de Saransk și Mordovia. A mai fost votată și componența comisiei redacționale, în cadrul căreia au intrat următorii membri: ÎPS Mitropolit Aleksandr de Astana și Kazahstan (președinte), ÎPS Arhiepiscop Antonie de Reazan și Kasimovsk, PS Episcop Agapit de Stutgard, PS Episcop Marchel de Bălți și Fălești, PS Episcop Serafim de Bobruisk și Bâhovsk, PS Episcop Savatie de Ulan-Udan și Bureatia. În cadrul comisiei de mandatare, votată tot în ședința de astăzi, intră: responsabilul pentru afacerile Bisericii Ortodoxe din Ucraina, ÎPS Arhiepiscop Mitrofan de Beloțerkovsk și Boguslavsk (președinte), PS Episcop Aleksandr de Baku și Prikaspiisk, PS Episcop Serafim de Sendai, PS Episcop Aristarh de Kemerovsk și Kuznețsk, PS Episcop Nestor de Korsun. În cuvântul său de deschidere, Sanctiatea Sa Kiril a menționat următoarele: „Convocând acest sobor arhieresc al Bisericii Ortodxe Ruse, înălțăm laudă Unului Dumnezeu, slăvit în Treime. Îi mulțumim Domnului pentru milele Sale bogate, pe care le trimite Sfintei noastre Biserici… Din voia Domnului după decenii de prigoană și constrângeri, retrăim o perioadă de adevărată libertate. Biserica crește și se întărește atât în exterior, cât și în plan intern… Orice aspect al vieții eclesiale presupune să luăm aminte la următoarele: noi suntem Biserica lui Hristos, Biserică Apostolească, Biserica Sfinților Părinți, Biserica Mucenicilor și Mărturisitorilor. A fi Biserică, înseamnă a transpune în viață principiul lucrării Sfintei Treimi. Anume Sfânta Treime de viață făcătoare constituie chipul sobornicității în care într-un mod perfect se întrepătrund unitatea și diversitatea, ierarhia și dragostea. Biserica nu este compusă doar din slujitori. Biserica este adunarea întregului popor dumnezeiesc, condusă de către ierarhia instituită de însuși Dumnezeu și care este unită prin însuși Hristos…. Eforturile depuse întru încadrarea mirenilor este principalul scop al ierarhiei pentru a fi încadrați și de a-i face responsabili de viața Bisericii.” A urmat raportul Sanctității Sale privind realizările din sânul Bisericii în ultimii doi ani: Patriarhul a propus convocarea Soborului Arhieresc odată la doi ani, în același timp a adus la cunoștință că de la ultimul Sobor au avut loc următoarele evenimente: 57 de vizite canonice în 38 de eparhii ale BORu, fiind enumerate și principalele întâlniri oficiale cu autoritățile laice și bisericești. A urmat prezentarea succintă a vieții Bisericilor autonome și a parohiilor din diaspora ale Patriarhiei. S-a pus accent pe deschiderea cât mai multor biserici și paraclise în diverse instituții la care nu s-ar pune în prim-plan aspectul arhitectural, cât cel misionar-pastoral. S-a menționat că astfel de locașuri sfinte sunt necesare în zonele unde nu sunt parohii sau sunt majoritare alte culte religioase. Un capitol aparte l-a constituit ideea organizării cursurilor de reciclare pentru slujitorii bisericii. Întâistătătorul a atras atenție asupra legăturii duhovnicești a ierarhilor cu clericii și mirenii. „E tristă imaginea când arhiereul este înconjurat de un cerc îngust și ales de clerici și mireni, prin care acesta este izolat de comunicarea cu ceilalți slujitori și credincioși… Când orice problemă sau doleanță este tratată cu indiferență sau este de-a dreptul ignorată de către autoritățile eparhiale, ea începe să se răspândească precum o infecție în organism”, a menționat Patriarhul Kiril. În același timp problema sinucigașilor trebuie să fie abordată dintr-o perspectivă unilaterală și să fie elaborată o unică rânduială de rugăciune, permisă pentru aceștia. Sinodalii au fost îndemnați să contribuie la intensificarea slujirii misionare. Ulterior s-a vorbit despre elaborarea concepției de instruire în învățământul religios precum și despre elucidarea modalităților de îmbunătățire a asistenței sociale. „Una dintre slăbiciunile vremurilor noastre a devenit cinstirea unor persoane care nu pot fi canonizate. Unora ca acestora le sunt scrise viețile și slujba, adunându-se semnături pentru canonizarea lor.” Astfel, Patriarhul a îndemnat să fim precauți atunci când sunt cercetate viețile unor persoane care ar putea fi trecute în rândurile sfinților. Urmează a fi restructurată activitatea Comitetului Editorial prin care ar fi repuse la loc de cinste Scriptura și alte scrieri și studii bisericești. Mass-media trebuie să constituie un element de bază în prezentarea vieții bisericești. Mijloacele de informare bisericești rămân în urmă de cele laice, motiv pentru care este nevoie de o revizuire amănunțită a activității presei eclesiale. Se simnte nevoia implicării cât mai multor preoți în calitate de capelani în cadrul forțelor armate și a instituțiilor penitenciare. Nu mai puțin important a fost și aspectul păstrării și conservării patrimoniului bisericesc. A urmat prezentarea situației din mai multe țări unde Biserica Rusă are un statut canonic, fiind expusă și situația din Republica Moldova. Patriarhul a mai îdemnat la o bună conviețuire și conlucrare toate structurile statale, inclusiv bunele relații cu reprezentanții altor culte religioase.

www.mitropolia.md