Fumatul – idol al veacului XXI

0
324
Fumatul – idol al veacului XXI

Multe sunt chipurile deșarte și înșelătoare,nenumărați idolii înaintea cărora își pleacă genunchii oamenii în ziua de azi, dar este unul cumplit de rău și periculos.Este zeul cel mai nou inventat de lume.E patima fumatului.Am simțit că am datoria să vorbesc despre acest păcat citind una din întrebările sosite la rubrica întriabă preotul , scrisă de o profesoară de la un liceu care o doare inima văzând copii cum fumează de la vârsta de școală, cum se împătimesc , se spurcă cu acest rău și dăunător păcat. Vreau să vă înfățișez acest păcat ca să vedeți răutatea și vătămările care le aduce acest păîcat sufletului și trupului omenesc. Cu atât mai mult că acest viciu stăpânește o mulțime de creștini ai bisericii.

Fumează copii școlii, tineretul , fumează bărbații în floarea vârstei și moșnegii, fumează femei și chiar bătrâne în priajma morții. Cel mai trist, mai rău este că și o parte din cei creștini care frecventiază biserica se împărtășesc cu Trupul și Sângele Domnului tot fumează. Nu pot lăsa sub tăcere Mulţi creştini se intreaba de ce este considerat fumatul un pacat. Ca doar nu-i pomenit in Biblie, spun acestia, si pe buna dreptate, pentru ca tutunul intra in Europa mult mai tarziu, pe la anul 1500. Dar asta nu inseamna ca obiceiul fumatului n-ar fi daunator vietii trupesti (dupa cum se precizeaza pe pachete) si, implicit, vietii sufletesti. Mulţi oameni, simpli sau invatati, susţin ca fumatul nu este păcat. Dumnezeu a rânduit ca din ceea ce câştigam sa folosim si pentru ajutorul bisericilor, al săracilor. A arunca banii pe ceea ce ne dăunează noua si nu foloseşte nici altora este un păcat greu. Pentru milostenie nu avem niciodată bani dar pentru tigari avem mereu! Daca e vorba sa cumpăram icoane, cârti sfinte, totdeauna stam la indoiala: ca n-avem bani, ca-s prea scumpe. Insa cand trebuie sa cumpăram pachetul ucigaş, mereu găsim bani. Chiar si ultimul leut il dam pe mahorcă! Dintre toate vieţuitoarele pământului numai omul scoate fum pe gura si pe nas. Numai omul slujeşte idolului fumatului dimineaţa, seara, inainte si dupa masa si peste zi in loc de a se ruga lui Dumnezeu dupa datorie. Ce nu am văzut niciodată la dobitoacele cele fara de minte ale pământului vedem la oameni! Omul pătimaş chiar purtător de nume creştinesc jertfeşte idolului fumatului de mii de ori mai mult decât a tamaia lui Dumnezeu celui viu, Care ne-a creat, ne tine si se îngrijeşte de noi. Dimineaţa in loc de rugăciune, aprindem ţigara. Seara, intocmai. Duminica in timp ce in biserica se aduce Mântuitorului Hristos tamaie intru miros de buna mireasma duhovniceasca, noi aducem lui Satan tamaie… Idolul acesta care se numeşte patima ne batjocoreşte si ne face sa fim plini de mirosuri grele pentru oamenii cei nefumatori iar noi ii slujim mai mult decât Sfintei Biserici si-l iubim mai mult decât pe săraci, pe orfani si pe văduve. De aici se poate vedea clar ce idol iubit ne-am făcut noi oamenii pana chiar si din buruiana tutunului căreia mulţi ii jertfesc si ii slujesc, chiar mai mult decât Lui Dumnezeu căruia ii datoram toate, pana si viata noastră întrucât vatama sănătatea, scurtează viata si alunga pe Duhul Sfanţ, fumatul este păcat. Astfel fumătorii săvârşesc trei mari si infricosate păcate din care se nasc apoi si altele: Biblia nu menţionează în nici un loc în mod concret fumatul. Există însă o serie de principii biblice care cu siguranţă că se aplică şi fumatului. În primul rând, Biblia ne porunceşte să nu permitem trupurilor noastre să fie stăpânite de nimic. 1 Corinteni 6:12 declară: „Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine.” Fumatul este fără îndoială unul dintre lucrurile care creează o puternică dependenţă. Un pic mai departe, în acelaşi pasaj scripturistic, ni se spune: „Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu” (1 Corinteni 6:19-20). Fumatul este fără îndoială foarte dăunător pentru sănătatea ta. S-a dovedit deja că fumatul afectează grav plămânii şi adesea şi inima.Poate fi fumatul considerat a fi „de folos” (1 Corinteni 6:12)? Se poate spune că fumatul proslăveşte în vreun fel pe Dumnezeu în trupurile celor care fumează (1 Corinteni 6:20)? Ar putea în mod onest o persoană să fumeze „pentru slava lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10:31)? Noi credem că răspunsul la aceste trei întrebări este un categoric „NU”. Prin urmare, noi credem că fumatul este un păcat şi astfel că fumatul nu trebuie practicat de cei care Îl urmează pe Iisus Hristos.Unii argumentează acest punct de vedere prin aceea că multe persoane consumă alimente nesănătoase, care pot provoca dependenţă şi care sunt dăunătoare pentru trup. Ei folosesc ca exemplu faptul că mulţi oameni sunt într-atât de dependenţi de cofeină încât nu pot să se mişte fără prima lor ceaşcă de cafea la prima oră a dimineţii. Cu toate că este adevărat acest lucru, înseamnă asta că fumatul este un lucru bun? Este convingerea noastră că de asemenea creştinii trebuie să evite îmbuibarea şi consumul alimentelor nesănătoase. Da, creştinii sunt adesea ipocriţi condamnând un păcat dar fiind permisivi cu altul…însă, din nou, cum ar fi posibil ca aceasta să facă din fumat un lucru care să Îi aducă slavă lui Dumnezeu? Un alt argument pe care unii îl aduc împotriva faptului că fumatul este greşit este că mulţi oameni care L-au slujit pe Dumnezeu au fost fumători, cum ar fi celebrul predicator englez C.H. Spurgeon. Din nou, nu credem că acest argument ar putea avea vreo putere. Credem că Spurgeon a greşit fumând. A fost el totuşi un om al lui Dumnezeu şi un învăţător extraordinar al Cuvântului lui Dumnezeu? Cu siguranţă că da ! Înseamnă asta că toate faptele şi obiceiurile lui Îl onorau pe Dumnezeu? Nu.
Spunând că fumatul este păcat nu spunem că toţi fumătorii sunt nemântuiţi. Există mulţi credincioşi în Iisus Hristos care fumează. Fumatul nu împiedică o persoană să fie mântuită şi nici nu cauzează pierderea mântuirii. Fumatul nu este însă un păcat mai greu de iertat decât altele, fie pentru o persoană care devine creştin, fie pentru un creştin care îşi mărturiseşte păcatul înaintea lui Dumnezeu (1 Ioan 1:9). În acelaşi timp, noi credem cu tărie ca fumatul este un păcat care trebuie mărturisit şi, cu ajutorul lu Dumnezeu, abandonat.Nu uităm condițiile ertării să abandonăm păcatul dacă dorim să fim ertați.Fumatul pasiv provoacă 600.000 de decese pe an în întreaga lume, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Raportul OMS arată că fumatul ucide peste cinci milioane de persoane în fiecare an, mai mult decât SIDA, tuberculoza şi malaria la un loc. Dacă se menţin actualele tendinţe, consumul de tutun ar putea provoca moartea a peste opt milioane de persoane pe an în 2030.Astfel, 10% din costurile economice asociate consumului de tutun sunt atribuite fumatului pasiv. Potrivit raportului OMS, aceste costuri sunt directe, precum cele legate de tratarea bolilor proprii fumatului, şi indirecte, precum cele asociate scăderii productivităţii sau pierderii salariului din cauză de deces sau boală.Raportul aminteşte că fumatul pasiv are un impact puternic asupra sănătăţii, provocând la adulţi grave boli cardiovasculare şi respiratorii, precum bolile coronariene şi cancerul la plămâni.Fumatul pasiv poate provoca moartea subită a bebeluşilor şi poate duce la o insuficienţă ponderală a fătului. Raportul arată că aproape 40% din copii sunt expuşi în mod regulat fumatului pasiv în familiile lor, în pofida efectelor nocive. Cel puţin 31% dintre cei care mor din cauza fumatului pasiv sunt copii.Există un exemplu foarte grăitor despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu, manifestată într-un caz real, celebru la sfârşitul secolului al XVIII-lea în Rusia. O mamă cu un copil aflat pe moarte s-a rugat foarte mult pentru vindecarea copilului ei, iar Dumnezeu s-a înduplecat de durerea ei şi i s-a arătat în vis, descoperindu-i viitorul pe care l-ar fi avut fiul ei dacă ar fi trăit. Mama îndurerată vedea ca într-un film imagini cu fiul ei care creştea, devenea adult, urma cariera militară, apoi participa la o revoltă socială şi în final murea spânzurat. Femeia a fost întrebată dacă în aceste condiţii mai vrea să trăiască fiul ei sau să moară atunci, copil. Ea a cerşit cu îndârjire viaţa lui. Şi i-a fost dată. Acel copil a trăit exact ceea ce văzuse mama lui în descoperirea dumnezeiască, inclusiv moartea prin spânzurare. Prin urmare, dacă ar fi murit de mic, Dumnezeu n-ar fi făcut o nedreptate cu el, ci l-ar fi luat în ceruri, căci era neprihănit. Întradevar fumatul spurca templu al Duhului care este trupul nostru, si parca si constiinta ne spune ca fumatul nu-l poate caracteriza pe un credincios, nu poate aprinde un credincios si baga in gura spurcaciunea care o aprind altii prin carciume unde este bucuria diavolului,Fiind preot așa aș explica odata ca fumatul ar fi un mare pacat pe care el il asemana cu pacatul suicidului, zicea preotul „fumatul este o sinucidere lenta, nu ne omoram deodata ci in timp ne omoram putin cate putin fumegand tigara si alterandu-ne madularele asfel ajungandu-se ca pan la urma din aceasta cauza sa murim”Pana la urma este clar ca lumina ca un crestin, care este pe calea induhovnicirii, care vrea sa se asemene cu Dumnezeu sa fie fiu de Dumnezeu, nu v-a fi mare prieten cu paharul, destul de complezenta, si nu va fumega ca un horn cu gura care ar trebui sa-l laudam pe Domnul.Toti parintii contemporani s-au pronuntat impotriva fumatului si cred intradevar ca este un pacat, o atentare asupra trupului care dupa cum spune Scriptura, nu sunt ale noastre ci ni s-au dat in dar.
Prot Victor Mihalachi