Mănăstirea „Naşterea Domnului”, Zăbriceni

0
2111
Mănăstirea „Naşterea Domnului”, Zăbriceni
(mănăstire de călugări)


Hram -Naşterea Domnului
Stareţ – arhim. Damian (Burlacu)
Aşezare: la aprox. 210 de Chisinau sau la aprox. 12 km de Edineţ
Adresa MD-4646, s. Zabriceni, r. Edinet

Date de contact    
Tel: 0-246-51-761

GSM: (+373) 79-41-99-44
e-mail: gheronda@personal.ro

Istoric. Mănăstirea Zăbriceni este o mănăstire de călugări din nordul Republicii Moldova. Ea a fost înființată la data de 4 august 1999, cu binecuvântarea și spijirul PS Episcop Dorimedont. Acest așezământ monahal este amplasat la o margine de pădure, într-un loc pitoresc, pe teritoriul fostului sanatoriu de odihnă și tratament „Albinuța”, ale cărui edificii au fost cumpărate de Episcopia de Edineț și Briceni. Inițial aici s-au așezat un grup de 8 frați, veniți de la Mănăstirea Noul-Neamț (Chițcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci – egumenul) Damian, numit încă de la început stareț al acestei mănăstiri. Cu străduința starețului și a fraților din mănăstire, în scurt timp s-a amenajat un paraclis, chilii, trapeza și alte edificii absolut necesare vieții mănăstirești. Cu timpul acestea au fost aduse la condiții mai bune, iar obștea mănăstirii s-a mărit, numărând în prezent 14 viețuitori, dintre care 6 sunt slujitori ai altarului. Încă de la început, Mănăstirii i s-a dat hramul general „Nașterea Domnului” (25 decembrie / 7 ianuarie), pentru că deschiderea ei a avut loc în preajma jubileului de 2000 de ani de la Nașterea după Trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Pe lângă acest Praznic, Mănăstirea mai are un al doilea mare hram, la 4 august, când se marchează întemeierea Mănăstirii și este prăznuit Sfântul Sfințit Mucenic Foca, în cinstea căruia s-a amenajat un mic paraclis în care se slujește până astăzi. Mai târziu, acest paraclis a luat drept ocrotitori și pe Cuvioșii Paisie de la Neamț și Siluan Athonitul – mari povățuitori ai monahilor. Recent, în mănăstire s-a construit încă un paraclis, având ca ocrotitor pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul. Cu părere de rău, a rămas încă nefinisată biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Nașterea Domnului”, pentru desăvârșirea căreia sunt necesare încă multe mijloace materiale și financiare. Deși cu începuturi modeste, obștea mănăstirii a început să-și creeze un program monahal și liturgic foarte intens, oficiindu-se zilnic toate Laudele bisericești și Sfânta Liturghie. Tipicul mănăstirii este după modelul Sfântului Munte Athos. Cântarea la strană este psaltică-bizantină, dar și corală-liniară. Astfel în fiecare seară, la ora 18.00, se săvârșește Vecernia și Pavecernița, iar dimineața, la ora 3.30, se oficiază Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile și Sfânta Liturghie. În zilele de miercuri și vineri, după săvîrșirea Sfîntei Liturghie, se citește Acatistul Maicii Domnului, iar în fiecare duminică seara se cântă Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Aceste slujbe speciale închinate Maicii Domnului se datorează și faptului că mănăstirea noastră are două icoane deosebite ale Maicii Domnului: prima este numită „Povățuitoarea” de la Mănăstirea Zăbriceni, iar a doua reprezintă o copie a Icoanei Maicii Domnului „Grabnic-ascultătoarea” adusă din Athos. În fiecare zi de joi, la cerere, preoții mănăstirii oficiază Taina Sfântului Maslu pentru cei ce sunt în suferințe, iar în zilele de sâmbătă se face pomenirea celor adormiți. În treburile administrative și duhovnicești, Mănăstirea se conduce de un Regulament de Organizare Internă, care se cere respectat de către toți viețuitorii mănăstirii. Pentru sporirea duhovnicească a călugărilor sistematic au loc sinaxe frățești conduse de părintele stareț. De asemenea monahii se mărturisesc și se împărtășesc cel puțin odată în săptămână. Mănăstirea noastră recomandă deasa mărturisire și împărtășire, nu doar călugărilor, ci și creștinilor de rînd, aici fiind 3 preoți duhovnici care permanent stau la dispoziția credincioșilor ce vin la Mănăstire pentru diferite probleme duhovnicești. Atunci când se vorbește despre Mănăstirea Zăbriceni, trebuie să se spună că încă de la începuturile ei, pe lângă viața monahală, ea a avut și o misiune pastoral-misionară și culturală destul de intensă. Chiar din august 1999, pe lângă mănăstire, s-a înființat un Seminar Teologic Liceal de băieți, iar din august 2004 – și o Facultate (inițial – Institut) de Teologie Ortodoxă, care oferea o pregătire teologică superioară. Până în prezent, Seminarul a dat 8 promoții de absolvenți, iar Facultatea – 2 promoții de licențiați în teologie. Cu toate acestea, din cauza problemelor de întreținere a acestor două școli, ele și-au întrerupt activitatea, urmând ca mai departe, mănăstirea să-și redirecționeze potențialul intelectual și misionar spre alte activități, nu mai puțin trebuincioase Bisericii. .
Icoana Maicii Domnului numită „Grabnic Ascultătoare” (Gorgoypikoos – Скоропослушница) la mănăstirea Zăbriceni

Prin lucrarea lui Dumnezeu şi binecuvântarea Maicii Domnului, la Mănăstirea „Naşterea Domnului” din s. Zăbriceni, raionul Edineţ a fost adusă din Sfântul Munte Athos icoana Maicii Domnului numită „Grabnic Ascultătoare” (Gorgoypikoos – Скоропослушница), fiind singura icoană de acest fel din Moldova.Icoana reprezintă o copie identică a unei icoane făcătoare de minuni (foarte vechi) care se află la Mănăstirea Dochiariu şi care a fost zugrăvită chiar în această mănăstire athonită, fiind pusă pentru două săptămâni lângă icoana originală făcătoare de minuni, unde zilnic se cântă paraclise şi acatiste închinate Maicii Domnului. Această icoană este foarte cunoscută în întreaga lume, fiind cinstită mai ales ca ocrotitoare a familiilor creştine şi în mod special ca ajutătoare pentru femeile care nu pot naşte prunci. Însăşi Maica Domnului a vorbit din această icoană numindu-se pe sine „Grabnic Ascultătoare” pentru toţi cei care o cheamă în ajutor.Cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Vladimir şi prin contribuţia financiară a unor ctitori, icoana a fost adusă la Zăbriceni în data de 26 mai de către stareţul Mănăstirii – arhimandritul Damian. Chipul minunat al Maicii Domnului a fost întâmpinat de părinţii şi fraţii Mănăstirii, de câţiva preoţi din satele învecinate, de elevii şi studenţii celor două şcoli teologice de la Zăbriceni şi de alte sute de credincioşi. După un Tedeum închinat Maicii Domnului şi închinarea la această icoană, ea a fost dusă în Paraclisul Mănăstirii, urmând ca după terminarea construcţiei soborului, să fie mutată acolo spre închinare.