Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Ţipova

0
1360
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Ţipova
(mănăstire de călugări, 9 vieţuitori)
Hram: Adormirea Maicii Domnului
 Staret – arhim. Policarp (Birnaz)
 Adresa : MD-5421, s. Tipova, r-l Rezina
Tel: 0-254-75-259
GSM: 0-794-36-768
Aşezare: lângă satul Ţipova, la aproximativ 100 km la nord de Chişinău, pe malul drept al Nistrului.
 
Descriere succintă:
Mănăstirea este alcătuită din trei complexe monastice. Primul complex, include biserica cu hramul Sfintei Cruci şi câteva chilii, este cel mai depărtat şi greu accesibil. Se presupune că a fost înfiinţat în veacurile XI-XII. Al doilea complex include biserica Sfântul Nicolae, săpată în stânca în veacurile XIV-XV, iar al treilea complex — datează din secolele XVI-XVIII şi cuprinde 18 încăperi, care sunt unite prin treceri interioare.
 
Istoric.
Arhimandritul Visarion Puiu menţionează într-o lucrare editată în 1919: „Când şi de cine a fost înfiinţat acest schit, nu se ştie. Se presupune că acest schit, ca şi toate peşterile săpate în malurile Nistrului, a slujit creştinilor ca refugiu de frica tătarilor încă de prin veacul al Xlll-lea. După ce vremile s-au liniştit, monahii au întemeiat schitul cu gospodăria de astăzi, îndeosebi după 1756, când pământul schitului a fost dăruit de către Radu Racoviţă mănăstirii Dobrovăţ din judeţul Vaslui.” În 1776 schitul a fost reînnoit de monahul Vartolomeu, întemeietorul mănăstirii Saharna, care, găsindu-1 părăsit, a reparat chiliile şi biserica.

Schitul a fost desfiinţat în 1842. Pământul îi este luat şi trecut mănăstirii Căpriana, iar schitul – alipit la mănăstirea Saharna.
Istoricul Zamflr Arbore, relatează că pe atunci schitul Ţipova. avea o bibliotecă bogată în cărţi româneşti din veacurile XVII-XVIII. Obştea era compusă din 16 călugări, toţi români.

Din 1842 până în 1919 schitul Ţipova a fost administrat de mănăstirea Saharna. Biserica din deal a fost reînnoită în 1912 de ieromonahul Inochentie. În 1919, sub conducerea arhimandritului mitrofor Sofronie Neaga, venit de la Saharna., schitul Ţipova devine independent.
In 1949 ansamblul monastic a fost închis şi deposedat de pământ. Călugarii s-au refugiat la alte mănăstiri. Complexul monastic din deal a fost preluat de gospodăria agricolă din localitate. Biserica a fost transformată într-un depozit de tutun, iar schitul a fost jefuit şi distrus.
În 1990 o grupă de arheologi din Sankt-Petersburg, în urma unor săpături efectuate la schitul rupestru, au descoperit un schelet care datează de la sfârşitul veacului al XV-lea. Istoricii menţionează faptul că Ştefan cel Mare şi Sfânt de multe ori a vizitat aceste meleaguri, în timpul campaniilor sale împotriva tătarilor. O legendă afirmă că marele domnitor s-a cununat în această mănăstire cu una din soţiile sale, care după moarte a fost îngropată în acest loc sfânt.

În 1994 mănăstirea a fost reînfiinţată.

Tipova, sau Scara spre Cer
La Ţipova, în stânca de pe malul Nistrului, vremea şi-a ros ce este al vremii, omul şi-a săpat locul lui în această roadere, iar Domnul i-a uns omului o scară spre cer. Un munte de călcar străjuieşte aici curgerea Nistrului şi hotarul de Est al neamului românesc. Dar tot aici, la hotar, adică la limitele de unde au venit peste neamul nostru cele mai grele încercări, muntele Ţipovei numără şi rotirea necontenită a Cerului, lasă şi omului rugător veşmânt curat pentru suflet. Fiindcă, spun cei vechi, numai cel curat la suflet (şi sufletul are numai o singură cameră) nu se prăbuşeşte din minunea enigmatică a fiinţării.

Imagini