Interviu provocator al noului responsabil al Vaticanului cu unirea „bisericilor”, Kurt Koch

0
372
Interviu provocator al noului responsabil al Vaticanului cu unirea „bisericilor”, Kurt Koch
 
„Capul” panereziei ecumenismului este Hristos, potrivit Vaticanului . Noul responsabil al Vaticanului cu unirea „bisericilor”, Kurt Koch, divinizează la propriu Ecumenismul şi Conciliul II Vatican. În interviurile şi în declaraţiile sale atrage atenţia că se reaşează principiile Ecumenismului, afirmând, în acelaşi timp, că pe temeiul acestora vom înainta în dialogurile teologice. Atât de mare este pathosul lui pentru mesajul Ecumenismului, încât ajunge să declare, conform Vaticanului, că Ecumenismul îşi are originea în Hristos, câtă vreme cunoaştem cu toţii că în Biserica Ortodoxă facem deosebirea între Ecumenism şi Ecumenicitatea Bisericii şi identificăm Ecumenismul cu erezia ereziilor.Interviul a fost acordat de „Arhiepiscopul” Vaticanului Agenţiei Italiene Zenit, pe care l-a tradus Agenţia de Ştiri Bisericeşti Romfea şi a fost publicat pe websitul acesteia pe 13 iulie şi de unde îl republicăm. Iată interviul:

– Cum aţi primit numirea dumneavoastră în calitatea de Preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor? 

Pentru mine este o mare cinste. Sfântul Părinte şi-a exprimat în Februarie, într-o audienţă personală, dorinţa ca eu să conduc acest serviciu. Pentru mine este o mare bucurie, pentru că Ecumenismul a existat totdeauna în inima mea, dat fiind faptul că în ţara mea, în Elveţia, protestanţii sunt foarte aproape de noi. De asemenea am un mare interes pentru Bisericile Ortodoxe.

– Care sunt principalele scopuri ale acestui birou?

Pentru început este necesar să se menţină o panoramă completă. Sunt membru al acestui Consiliu din 2002 şi am participat la dialogul cu Ortodocşii. Doresc mai întâi să vorbesc cu toţi colaboratorii mei, iar în noiembrie să avem prima sesiune plenară. Primul scop este să pregătim corect această întâlnire, ca să avem o idee completă despre Ecumenism şi să vedem cum putem înainta.

– Care a fost experienţa dumneavoastră, ca episcop de Basel, mai ales în ce priveşte Ecumenismul?

Bisericile şi comunităţile bisericeşti care s-au născut după Reformă în Elveţia reprezintă o situaţie aparte. Marea provocare însă este dialogul Ecumenic dintre Catolici şi Ortodocşi. Avem o temelie a credinţei (comună), dar şi o mare diferenţă de cultură, în timp ce în privinţa Bisericilor Reformei temelia credinţei nu este atât de comună, comună ne este cultura. Cu Ortodocşii există un alt mod de a face Ecumenism, lucru care nu este totdeauna uşor.

– Şi experienţa dumneavoastră ca Preşedinte al Consiliului Episcopilor din Elveţia?

Am fost timp de nouă ani Vicepreşedinte şi trei ani Preşedinte. A fost o treabă bună. Ca Preşedinte am deschis mult perspectiva faţă de Biserică în Europa, însă lucrarea concretă în eparhia mea continuă şi trebuie în comun să găsim soluţii, lucru care însă nu e totdeauna uşor.

– Care este rolul comisiei în dialogul cu evreii?

În ce priveşte relaţiile dintre Catolici şi evrei în acest consiliu al relaţiilor religioase, Cardinalul Kasper a făcut multe pentru îmbunătăţirea şi aprofundarea dialogului. Este foarte important să ne cunoaştem şi să aprofundăm dimensiunile religioase în aceste relaţii. Primul cuvânt nu îl au relaţiile politice, ci cele religioase. Vizitele Sfântului Părinte la sinagogile din Polonia, New-York şi Roma reprezintă paşi foarte importanţi.

– Cum evaluaţi eforturile Papei Benedict al XVI-lea în relaţiile cu creştinii de alte confesiuni?

Consider că Sfântul Părinte face foarte multe. În prima predică de după alegerea sa a declarat deschis că „ecumenismul este o provocare care ne vine de la Iisus Hristos şi că dialogul se întemeiază pe textele Conciliului II Vatican”. Mai ales în vizitele sale pastorale există totdeauna un segment dedicat Ecumenismului. Să luăm ca exemplu călătoria sa în Anglia din septembrie. Nu va fi uşor, pentru că starea anglicanilor nu este simplă. Se spune însă că Benedict al XVI-lea doreşte mai ales dialogul ecumenic cu Ortodocşii. Pentru mine este impresionant. Sfântul Părinte mi-a cerut să întreprind această lucrare şi a subliniat foarte mult faptul că doreşte un episcop care cunoaşte Bisericile Reformei nu doar din cărţi, şi pe baza experienţei sale. Asta ne dă de înţeles cât de importante sunt Bisericile Reformei pentru Sfântul Părinte. Ca profesor a lucrat mult în acest domeniu.

– Care sunt cele mai importante roade ale acestor dialoguri?

Este totdeauna greu să vedem roadele, pentru că baza Ecumenismului este spiritualitatea. Oamenii nu pot face unirea, ea este darul Duhului Sfânt. Putem să aprofundăm dialogul teologic şi dialogul dragostei, iar Sfântul Părinte doreşte mai ales în întâlnirile sale un dialog al Dragostei.

– Să vorbim despre sectele religioase. Cum putem întâmpina această provocare?

Mai întâi, Biserica trebuie să se întrebe de ce merge lumea la secte. De ce nu vine la noi? Cunosc faptul că Consiliul pentru învăţătura de credinţă a făcut paşi importanţi în analiza acestei teme împreună cu episcopii. Şi cred că ceea ce e bine început se poate continua şi aprofunda.

Traducere Tatiana Petrache