Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Căpriana

0
2519
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Căpriana

(mănastire de calugari, 30 de vietuitori)

Hram: Adormirea Maicii Domnului

Stareț:Arhimandrit FILARET (Cuzmin)

Adresa: com. Căpriana, jud. Chișinau

Așezare: lânga satul Căpriana, la 30 km NV de Chișinau sau la 14 km de Strășeni

Alaturi de manastirea Varzaresti, manastirea Capriana este unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale din Basarabia. Mai intai s-a numit Vasnevat, dupa numele paraului din apropiere (care astazi se numeste Iasnovat). Sub numele de Vasnevat este consemnata si intr-o danie domneasca din anii 1429 a domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun. Insa primul act oficial care o atesta este tot o danie domneasca, din anul 1420, prin care boierul Oana Vornic este rasplatit de Alexandru cel Bun. In actul de danie se vorbeste si despre „Poiana lui Chiprian”. Numele lui Chiprian este pomenit si in doua hrisoave ale lui Stefan cel Mare, din anul 1470. In anul 1545 Petru Rares, domnitorul Moldovei, zideste la Capriana o biserica din piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului si ii daruieste manastirii un Tetraevangheliar. Unii cercetatori sustin insa ca Petru Rares doar a reinnoit biserica Adormirii Maicii Domnului, construita pe timpul lui Stefan cel Mare. Manastirea a fost inchinata in doua randuri manastirii Zografu din Sfantul Munte Athos.

Dupa ocuparea Basarabiei de catre Rusia in anul 1812, manastirea este preluata in administrare directa de catre Mitropolia Chisinaului. In anul 1820 se repara biserica Adormirii Maicii Domnului si se construieste biserica Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, pe ruinele unei biserici mai vechi. Langa biserica Adormirii Maicii Domnului sunt ingropati Mitropolitul Basarabiei, Gavriil Banulescu Bodoni (care a rectitorit manastirea) si arhimandritul Chiril Andrionopolis (sub indrumarea caruia au fost executate reparatiile din 1820). Cu aceasta ocazie, acoperisul bisericii (care initial semana cu cel al bisericii manastirii Neamt) a fost modificat dupa caracteristicile arhitecturii rusesti. In 1840 se zideste o biserica de iarna cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, care este transformata, mai tarziu, in trapeza. In 1905 se construieste o alta biserica cu acelasi hram. In 1920 trapeza manastirii devine biserica, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae.

Manastirea Capriana a avut o biblioteca cu multe carti si hrisoave de valoare, printre care pomelnicul manastirii Dobrovat, care incepea cu primul ctitor al manastirii – Stefan cel Mare – si se incheia in anul 1821. Dupa anul 1924, acesta s-a pierdut. Aici a trait si cronicarul Eftimie al Moldovei, solul domnitorului Alexandru Lapusneanul la Moscova.

In perioada sovietica manastirea a avut mult de suferit. A fost inchisa in octombrie 1962. „Ocrotita” de stat – cu trapeza transformata in salon de petreceri si nunti, unde „nuntasii”, ajutati de alcool, jefuiau tot ceea ce mai ramasese nejefuit de ocupantii sovietici, manastirea ajunge sanatoriu pentru copii tuberculosi.

In anul 1989, dupa cinci sute de ani de intrerupere, slujbele isi reiau cursul firesc. Tot atunci se deschide un Seminar Teologic care, peste doi ani, va fi mutat la manastirea Noul Neamt din Chitcani.

Biserica ”Sfântul Marele Mucenic Gheorghe” parte componentă a complexului monastic Căpriana

Chipul Mântuitorului din cupola centrală a Bisericii ”Sf. Muc. Gheorghe” (Mănăstirea Căpriana)

Biserica ”Sf. Muc. Gheorghe” Fragment din patimile Sfântului Muc. Gheorghe pentru Hristos (Mănăstirea Căpriana)