Despre avort și viață

0
612
DESPRE AVORT ŞI VIAŢĂ
ANTICONCEPŢIONALELE SUNT AVORTIVE

Viaţa este un dar de la Dumnezeu. Când a creat Dumnezeu pe primii oameni, Adam şi Eva, le-a spus: Creşteti şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi pământul, tocmai pentru ca aceşti urmaşi ai primilor oameni să redobândească fericirea pierdută şi să ia locul îngerilor căzuţi. Şi iată că răul din început s-a arătat ridicându-se împotriva darului vieţii, atunci când Cain omoară pe fratele său, Abel. Apoi în decursul istoriei acest rău s-a înmulţit atât de mult, încât astăzi să fie privite ca ceva normal sutele de milioane de avorturi care se fac pe întreg pamîntul.

În Sfânta Scriptură stă scris că: Oricine urăşte pe fratele său este ucigaş de oameni (I Ioan 3, 15 ). Dacă numai simpla ură şi consimţirea cu mintea şi cu sufletul a acestor gânduri este socotită ca o ucidere de om, apoi cu cât mai mult uciderea chiar a omului, şi mai ales a acestor fiinţe nevinovate, copii din pântecele maicii lor, lipsiţi fiind şi de apărare. Nimănui nu-i este îngăduit să-şi ia viaţa proprie sau pe a altcuiva, căci în mâna lui Dumnezeu stă viaţa şi moartea. Precum copilul ce s-a născut are dreptul la viaţă, aşa şi cel ce este în pântece, fie el de câteva luni, o zi sau un ceas, are acelaşi drept la viaţă ca şi ceilalţi oameni ce vieţuiesc pe pământ. Ucigaşi şi de două ori ucigaşi sunt toţi cei ce fac sau se unesc la astfel de păcate. Şi de ce sunt de două ori criminali? În primul rând că-i lipsesc de viaţa aceasta vremelnică, al doilea pentru că-i lipsesc de darul Sfântului Botez, prin care nimeni nu poate intra în împărăţia lui Dumnezeu. Şi iată că acest rău în zilele noastre s-a modernizat, omorându-se de zeci şi sute de ori mai mulţi copii decât în trecut prin medicamentele numite anticoncepţionale şi prin sterilet. Aceste mijloace moderne se folosesc din ce în ce mai mult şi în ţările creştine şi de către cei care se numesc, chipurile, ortodocşi şi zic că vor să se mântuiască. Treziţi-vă, oameni, din această beţie a vărsării sângelui fiinţelor nevinovate, căci altfel nici oameni nu vă mai puteţi numi! În felul acesta vă coborâţi mai prejos decât cele necuvântătoare, căci toate animalele îşi ocrotesc puii lor şi nu-i omoară. Rândurile care urmează vor să fie un îndemn pentru bărbaţii şi femeile care mai au în ei cât de puţină conştiinţă, care mai pretind că sunt oameni, care se mai gândesc la moarte şi judecată, cei care ei înşişi se bucură de acest drept al vieţii, ca să lupte din toate puterile spre a se elibera de starea diabolică şi animalică, care neîncetat îi porneşte spre cruzime şi ucidere a fiinţelor nevinovate zămislite în pântecele mamei lor. Aşa să ajute Dumnezeu la toţi şi la toate. Amin.

Cuvânt al Părintelui Nicolae Tănase:

„O să spunem câteva cuvinte pentru că noi, preoţii, suntem datori să predicăm despre ce este la zi. Aşa de pildă, nu mai amintim despre Arie. Nu mai predicăm împotriva arianismului, pentru că nu mai este. Dar când iehoviştii vin şi spun că Fiul nu este de o fiinţă cu Tatăl reluăm predica despre Arie şi câte blasfemii a adresat el Mântuitorului Hristos. Unde se fac astăzi cele mai multe avorturi? Nu se fac la spital, nu la ginecologie, nu la cabinete particulare, ci în biserică. Aşa să ştiţi dumneavoastră care trebuie să plecaţi de acum cu această veste tristă, că cele mai multe avorturi se fac în biserică. În biserica de zid, nu în biserica spirituală, să nu înţelegem greşit. Biserica este de zid, de lemn, de materie şi biserica sufletelor. Aici înăuntru se fac. Vă arăt. Vă dovedesc. Femeia se poate afla în faţa altarului şi în momentul acela se face în ea un avort. Poate că preotul este cu mâinile în sus pentru sfinţirea Darurilor, şi în burţile femeilor se săvârşesc avorturi. Medicii ne spun că, după zămislire, copilul, timp de şapte zile, merge din trompă în uter. În alte şapte zile, încearcă să se lipească de uter şi se face placenta sau casa copilului. Şi în alte şapte zile, total 21, are loc prima zvâcnire a inimii, dar până atunci a fost viu, cu sistem nervos. Medicii ne-o spun. Ştiinţa ne-o spune. Dar tot ei ne spun că un om poate vieţui nelipit de uter 14 zile, 7+7, după aceea moare. De aceea trebuie să se lipească de uterul mamei, de sânul matern, ca să înceapă să se hrănească din mamă. Ei, bine! Steriletul împiedică lipirea copilului de uter şi copilul moare şi se produce avortul. Anticoncepţionalele fac acelaşi lucru prin toxicitatea care se creează. Acum, noi întrebăm o femeie : „Câte avorturi aţi făcut?” Şi răspunsul poate fi: „Nici unul. Unul. Două. Trei. Treizeci…” Poate să spună o cifră. Şi în funcţie de asta şi de căinţa ei, şi de canonul pe care i-l dăm, noi stabilim când se împărtăşeşte. Acum urmează noi, duhovnicii, să punem întrebarea: „Câte avorturi aţi făcut?” şi să primim răspunsul: „Nici unul!” Şi să revenim cu întrebarea de care vorbeam şi să ne spună: „Nu stiu”, că n-are de unde să ştie, că nu ştie că se produce, că nu se produce. Şi atunci să ştim noi, că acuma urâciunea pustiirii stă în locul cel sfânt, pentru că se omoară om în biserică. Asta-i problema.

Fetele noastre merg la doctor şi împiedică naşterea copiilor, folosind anticoncepţionale. Sunt avortive. O să strigăm la Dumnezeu: „Doamne, dă-ne apă!” Dumnezeu va zice: „Nu”. „Doamne, dă-ne aer!” Dumnezeu va zice: „Nu. Nici aer n-aveţi voie!” De aceea, aşa urmează să ne stingem. De ce? Pentru că: înainte de a te fi urzit tu în pântecele maicii tale, te-am cunoscut Eu, şi înainte de a ieşi din pântece, te-am sfinţit, zice Dumnezeu în cartea Proorocului Ieremia 1,5. Acesta este textul din Scriptură care-ţi arată că cine luptă împotriva vieţii este criminal. Nu numai cine omoară, ci şi cine luptă. De aceea vă spun aceste puţine cuvinte în speranţa că veţi duce aceste cuvinte mai departe. Pentru că nu ne mântuim dacă facem numai noi binele, ci şi dacă determinăm pe alţii să facă binele.

Contraziceţi medicii! Contraziceţi tinerele care cred că au scăpat fără să facă crimă! Ele fac crimă, şi riscul este a face crimă în biserică. Nu ştim când, pentru că nu ştim cînd se zămisleşte, pentru că Dumnezeu este prezent în momentul zămislirii, căci în momentul acela dă sufletul care se uneşte cu trupul. De aceea ne permitem să vorbim aici lângă biserică şi bisericii sufletelor dvs. despre aceste lucruri, care nu sunt lucruri secrete, nici lucruri ruşinoase, sunt lucruri care arată măreţia creaţiei lui Dumnezeu.

Aceasta-i marea problemă a Bisericii Ortodoxe: omorârea copiilor în pântecele mamelor în biserică. Şi precum Dumnezeu plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi, tot aşa Dumnezeu ne va rade pe toţi, drepţi şi păcătoşi. De ce? Pentru că iată, ne silim ca fata noastră să devină învăţătoare, să devină profesoară. Pentru ce atâta silinţă? Costă mult. Meditaţii cinci ani, patru ani. De liceu, de şcoală, de facultate, de întreţinere, de internat, o anumită îmbrăcăminte, că nu poţi trimite copilul oricum acolo între alţii. La ce acest efort? Cui vor preda aceste profesoare? Cui? Brazilor? Bătrânilor? Cui? O şcoală din Bucureşti, în toamna anului 1998 a dat şase clase de-a-ntâia. În toamna anului trecut, 1999, au intrat în clasa întâi patru elevi. Cui o să predea aceste fete care ne silim să devină învăţătoare şi profesoare? Dar medicii care se formează, cu ce o să se ocupe? Cu bătrânii. Ştiţi că 86 din 100 de copii abandonaţi, fără mamă, fără tată, sau în orfelinate, pleacă în afara ţării şi numai 14 rămân în ţară? De ce noi românii nu tăbărâm pe orfelinate şi pe creşe? Pentru că suntem ortodocşi? Pentru că ne batem continuu în piept: dreapta credinţă? Ce dreaptă credinţă este asta când tu stai acasă şi puţin te interesează? Şi citeşti Psaltirea o dată în zi, de patru ori pe zi faci pravila. Ce ortodox eşti tu, şi laşi copiii să devină americani, să devină baptişti, să devină evanghelişti, să devină mormoni? Tu care te rogi. Tu ce faci? Ortodocşi creştini. Unde sunt copiii dvs. care i-aţi luat din creşe? Să vă văd alături de doi copii, de şase copii, de opt copii; unde sunt? Unde e verificarea Ortodoxiei? Asta este verificarea Ortodoxiei. Vă spuneam acum un an. Am vrut să botezăm 12 copii, doi i-am botezat şi zece naşi au rămas cu pânza albă în mână, în braţe. Au făcut şi ei efort şi au cumpărat lumânare şi hăinuţe şi pânză şi au rămas aşa, în maternitatea Polizu. De ce? Pentru că asistenta şefă a spus:

– Nu. Ăstora n-aveţi voie să le daţi un nume.
– Dar cum la ăştia am avut voie şi la ăştia nu?
– Prima condiţie a înfierii lor, a fost nebotezarea lor.
– Dar cine a pus această condiţie?
– Baptiştii americani.

Deci: „Ortodocşilor, mergeţi voi în rai şi copiii la baptişti! Mergeţi!” Asaltaţi creşele, asaltaţi orfelinatele, asaltaţi leagănele şi luaţi copiii de acolo, înfiaţi-i sau creşteţi-i, faceţi orice, numai salvaţi România! Că România piere. Are 11 milioane de copii avortaţi din 22 de milioane populaţia ţării. Are peste 40 de milioane copii avortaţi, aşa cum v-am spus, copii care au fost avortaţi fără să se vadă, prin anticoncepţionalele care se găsesc la orice colţ, la orice farmacie şi ieftin. Să ştiţi că producerea anticoncepţionalelor este scumpă. Dar precum aţi văzut în anii trecuţi că se făcea compensare la unele alimente, tot aşa se face compensare şi finanţare din afară, pentru că nu putem intra în Europa un popor ortodox care naşte, care perpetuează. Nu se poate aşa! Ni se impune să admitem homosexualitatea, şi aproape am admis-o; Ni se impune să admitem divorţul rapid, şi l-am admis. O familie fără copii şi fără partaj pleacă dimineaţa la opt la tribunal şi la 12 este deja divorţată. Vă aduceţi aminte că înainte dura şase luni, opt luni. Oamenii se mai împăcau, se mai gândeau, nu prea mai aveau bani. Iar acum nici nu există taxă pentru divorţ, e nimica toată. De ce? Ca să ne distrugem. Dar asta cu voia noastră şi nu acuzăm pe nimeni. Şi ce mai trebuie să mai facem ca să intrăm în Europa? Trebuie să acceptăm căsătoria de probă. Şi am început s-o acceptăm. Şi noi dăm de mâncare fetelor noastre care trăiesc curve. Oficial e cu el la braţ. E oficial. Tot satul vede, dar nimeni nu zice nimic. Noi dăm de mâncare şi ajutăm. Nu ne debarasăm. Nu ne unim sus părinţii să vedem: „Măi, ce facem cu copiii noştri? Uite, ăştia se încearcă, se probează!” Căsătorie de probă! Auziţi dvs. ce-am împrumutat noi de la Occident. De ce n-am împrumuta noi de la Occident ordinea? De exemplu: vă dăm anafură şi dvs. vă îngrămădiţi. De ce vă îngrămădiţi? De ce n-am împrumuta noi de la Occident ordinea? Punctualitatea? Domnule doctor, poftiţi crucea în mână, poftiţi icoana, fotografia mamei dvs. sau ce aveţi mai drag. Ce aveţi mai drag? Soţie, copii. Bine. Puneţi mâna pe tot, şi spuneţi-ne ce sunt anticoncepţionalele? Împiedică formarea omului, concepţia, sau ucide după 14 zile de la concepţie? Şi doctorul dacă atunci o să aibă frică, cu mâinile pe cruce, pe Evanghelie, pe ce are el mai scump, o să ne spună adevărul. Nu minciuna care-i vinde marfa. Nu minciuna cu care a făcut contract cu farmacia. Pentru că el dacă spune aşa, farmacia vinde. Am călătorit la o conferinţă împotriva avortului şi am văzut, ceea ce cred că o să apară şi la noi, că noi luăm tot ce-i rău. Am văzut nişte cutii imense şi băgai bani, puţini bani, cât pentru o pâine, şi-ţi veneau şase prezervative pe loc. Cum sunt automatele de cartele pentru telefon. Şi de acolo le luau. Dar zic: „Dar de ce a fost nevoie de aceste automate şi nu le vindeţi la farmacie?” Zice: „Unii copii se jenează, părinte, şi ca să nu se jeneze au astea în gară, la şcoală, în curtea şcolii”. Am văzut cu ochii mei. Nu am auzit, am văzut! Ce facem? Ne schimbăm sau nu? Dacă nu ne schimbăm, nu ne mai întâlnim la anul. Nu mai putem. Se va întâmpla ceva. „

Mijloacele contraceptive

Spirala sau steriletul a apărut la începutul secolului XX. Ea este în primul rând un mijloc avortiv timpuriu. Prin producerea intenţionată a unei congestii de iritaţie în ţesutul conjunctiv uterin, implantarea embrionului este împiedicată şi acesta moare. Ca şi efecte secundare se pot cita infecţiile, perforaţii ale uterului cu pericolul rănirii intestinului, sângerări, dureri. Începând din 1987, datorită proceselor intentate companiilor producătoare, în SUA s-a renunţat la folosirea spiralelor, acestea fiind fabricate doar pentru export.

Prezervativul – s-a constatat statistic că el nu oferă protecţia care o pretinde, atât în ceea ce priveşte contracepţia cât şi în evitarea propagării SIDA. Spermicide – supozitoare, săruri, alifii, spray-uri, tampoane. Incertitudinea împiedicării fecundării prin acest procedeu nu este nevoie să mai fie scoasă în evidenţă. Au tot un efect avortiv timpuriu. Sterilizarea – se realizează pe cale chirurgicală. Intervenţia nu este lipsită de riscuri şi aceasta mai ales în cazul femeilor, la care este necesară anestezia totală şi deschiderea abdomenului. Urmările pe termen lung ale sterilizării sunt sarcini extrauterine, tulburări ale ciclului menstrual, tulburări psihice. În 1986-1987, ginecologii americani şi-au afirmat deschis consensul de a aplica deosebit de restrictiv sterilizarea. Pilula anti-baby a început să fie comercializată la începutul anilor 60, beneficiind de multă reclamă, care o prezenta ca nevătămătoare. Luată de femei fără prea multă gândire şi prescrisă fără grijă de medici, ea a devenit mina de aur a vânzătorilor de pilule şi medicamente. Nu a trebuit să treacă multă vreme pentru ca să se constate efectele importante asupra întregului organism, pe care le avea pilula, care de fapt intervenea în ciclul de reglare hormonală a corpului feminin, deconectându-l de la ritmul natural. La 10 ani de la introducerea pilulei apăruseră deja 600 de lucrări ştiinţifice despre efectele colaterale ale acesteia. La sfârşitul anilor 60, una dintre cele mai bine vândute cărţi din SUA a fost cea a Barbarei Seamon – „Procesul doctorilor împotriva pilulei”, în care se descriu toate efectele secundare mai importante pe baza unor anchete pe lângă ginecologi americani de renume. Între acestea se menţionau: efecte secundare cardiovasculare şi cerebrovasculare (infarct cardiac, îmbolnăviri ale sistemului circulator, hemoragii cerebrale, tromboembolii), favorizarea de infecţii (urmare a libertinajului sexual, care a devenit posibil prin utilizarea pilulelor), riscul de cancer (cancer de sân în special, cancer de piele, cancerul ficatului, cancer al ţesutului mucoasei uterine), tumori benigne, modificări în aparatul digestiv, tulburări oculare, tulburări psihice (înrăutăţire a afectivităţii, dezechilibru, depresii, modificări de personalitate), sterilitate. În concluzie, se poate spune că niciodată până acum nu s-a mai administrat un produs farmaceutic atât de puternic, cu atât de multe efecte necunoscute, unor oameni sănătoşi, fără ca să existe necesitate din punct de vedere medical. Niciodată până acum nu s-a mai permis prezenţa în comerţ a unui produs farmaceutic cu atât de multe şi grave efecte secundare cunoscute ca şi aceste pilule. Niciodată până acum, un produs farmaceutic nu a adus atâţia bani industriei farmaceutice. În SUA, pilula este desemnată ca şi cel mai mare furnizor de bani pentru farmaceutică. Aşa cum constata un cercetător, Joyeux: „Dacă apar una sau două publicaţii ştiinţifice care arată pericolele legate de pilulă, atunci în mod sigur în luna următoare se dau publicităţii luări de poziţie care susţin exact contrariul, pentru a neutraliza urmările prea periculoase pentru industria farmaceutică”. Pe de altă parte, deşi era prezentată ca un inhibitor al ovulaţiei, s-a putut constata că pilula este tot un mijloc de avort timpuriu, potrivit studiilor independente întreprinse de medici germani, olandezi, americani, etc. Adeseori, ovulaţia are loc şi atunci copilul moare, fiind lipsit de hrană, deoarece pilulele usucă glandele care ar trebui să i-o asigure. În SUA, la Congresul „Federaţiei Naţionale a Avortului” din 1985, cu ocazia discuţiei asupra planificării familiei, s-a ajuns la următoarea formulă, adoptată de congres: „Nu vă faceţi iluzii! Pilula şi spirala sunt avortive!” Astfel, adevărul a ieşit la iveală, deşi mulţi ani s-a căutat să se ascundă efectul de avort timpuriu al pilulei şi spiralei, ştiindu-se foarte bine că o divulgare promptă a acestui fapt ar fi determinat multe femei să se abţină de la folosirea lor. Mă adresez ţie, femeie creştină! De ce nu vrei să naşti copii? Nu ai cu ce-i hrăni? Oare nu va avea Dumnezeu grijă de ei? Eşti bolnavă? Dacă avortezi, mai rău te vei îmbolnăvi. Eşti săracă? Îti va da Hristos cele de nevoie ca să-i creşti. Eşti ameninţată de bărbat că te lasă? Nu-l asculta la cele rele şi naşte copilul, că poate va ajunge vreun sfânt, prin care să vă mântuiţi toţi din familie.Te temi să nu râdă de tine femeile cele rele că ai doi, trei sau chiar mai mulţi copii? Dar ce vei face când diavolii te vor chinui în iad, pentru omor, împreună cu ele? Te ruşinezi că ai rămas gravidă de fată mare sau fiind fără soţ? Naşte copilul, că, prin ruşinea pe care o pătimeşti, vei scăpa de ruşinea cea mare din ziua judecăţii şi de munca veşnică. Te ruşinezi de oameni că ai rămas gravidă, având peste 35-40 de ani, şi mergi să faci avort? Întoarce-te acasă şi naşte copilul, ca îţi va aduce multă mângâiere şi te va ajuta la bătrâneţe. Vrei să-ţi ucizi copilul la tinereţe, ca să nu ai griji, să te poţi distra mai mult, să placi soţului; pentru că eşti studentă, dar încă nu ai servici, locuinţă şi maşină? Dacă mama ta ar fi gândit la fel, mai erai tu astăzi? Ce este mai scump, raiul sau iadul? Viaţa sau moartea? Averea, maşina, casa sau copilul pe care ţi l-a dat Hristos? Oare nu porunceşte El tuturor părinţilor: Lăsaţi copiii să vină la Mine (adică la viaţă, la biserică) şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor (Matei 19, 14)? Femeilor creştine, nu ucideţi copiii de tinere, că veţi rămâne fără mângâiere în viaţă. Nu avortaţi copiii după primele naşteri, că Dumnezeu vă va răpi unul din cei născuţi mai înainte. Nu-i omorâţi nici mai târziu, ca să nu vă îmbolnăviţi de boli fără leac, nemaiavând timp de pocăinţă. Mamelor, lăsaţi copiii să se nască după legea lui Dumnezeu şi nu-i omorâţi nici prin pază trupească, nici prin medicamente ucigaşe, nici prin avort, nici pe altă cale. Nu vă ucideţi copiii, că ucideţi suflete nevinovate şi vă pierdeţi propriul suflet. Nu vă avortaţi copiii, că nu se vor mântui, ne fiind botezaţi. Nu-i omorâţi cu două morţi – trupeşte şi sufleteşte – căci copiii avortaţi nu mai pot fi niciodată botezaţi şi vă vor osândi în ziua cea mare a judecăţii lui Hristos. Astăzi se avortează în ţară aproape două milioane de copii pe an! Iar ceea ce este mai dureros este faptul că cele mai multe avorturi le fac mamele creştine ortodoxe, în timp ce femeile de altă religie – şi chiar ţiganii – niciodată nu-şi avortează copiii. Dacă nu părăsim acest păcat, ţara va merge tot mai rău; familia se va destrăma, pierzându-şi scopul; casele creştinilor se vor pustii; pagânii şi vrăjmaşii ne vor robi; copiii vor fi din ce în ce mai puţini pe pământ; cancerul va ucide tot mai multe mame; se vor înmulţi divorţurile, războaiele, cutremurele, sectele şi lipsurile vor predomina, căci uciderea, desfrâul şi necredinţa grăbesc sfârşitul lumii.

Prot. Victor Mihalachi