Căsătoria, în lumina Sfintelor Canoane

0
3382

Căsătoria, în lumina Sfintelor Canoane

321. – Casatoria este un act juridic de drept natural, moral si religios in cadrul legilor dumnezeiesti, prin care barbatul se uneste cu femeia pentru toata viata pamanteasca. Pregatirea sau introducerea in casatorie se numeste logodna. In prealabil, se face cercetarea reciproca a celor doi tineri prin ei insisi cu ajutorul parintilor sau a tutorilor. Cand preotul trebuie sa i-a declaratie scrisa cu privire la: a). Consimtamantul absolut liber al logodnicilor, verificat intr-un timp mai indelungat; b). Varsta barbatului trebuie sa fie intre 18 si 70 ani, iar a femeii intre 16 si 60 ani, nu cum se prevede in vechile legi pagane varsta minima a barbatului de 14 ani si a femeii de 12 ani (I Tim. 5, 9-14; Clement Alexandrinul Pedagogul II, 10). c). Varsta intre logodnici sa nu varieze prea mult decat intre 8 si 10 ani; d). Unul dintre logodnici sa nu fie casatorit legal, caci poligamia, adica casatoria cu mai multe femei deodata, sau poliandria, adica casatoria cu mai multi barbati deodata este cu desavarsire oprita. Adevarata casatorie crestina este monogamia ; e). Unul dintre ei sa nu fi fost monah sau hirotonisit (Apost. 26; IV ec. 16; VII ec. 44; Neocez. 1; Sf. Vasile3,6,18,42; V. Apostazia monahului, clericului); f). Sa nu fie rude intre ei. Se obisnuieste ca preotul sa afiseze pe usa bisericii cu 20-30 de zile mai inainte proiectul de logodna, pentru ca, comunitatea sa contribuie la dovedirea legalitatii si canonicitatii viitoarei casatorii, intreband in mai multe duminici dupa liturghie, spre a atrage atentia enoriasilor.

320. – „În general, Sf. Scriptură şi canoanele au oprit căsătoria între rude de sânge şi încuscririle până la al patrulea grad (Lev. 18; VI ecum. 54 ; Sf.Vasile 87), dar nu s-a spus că în gradul al cincilea, al saselea si al saptelea este permisa. Astfel, intreaga traditie a Bisericii formulata de Sf. Parinti in decursul timpului, consemnata in prescriptiuni canonice, care se gasesc in Nomocanoane, hotarari sinodale, scrieri bisericesti, etc, au oprit aceste casatorii cel putin pana la cinci grade si cel mult sapte grade inclusiv, asa cum s-a respectat si se respecta in intreaga Biserica Ortodoxa. Exceptiile pe care arhiereu le pot face de la caz la caz, ca o iconomisire intre a alege un rau mai mic fata de altul mai mare, nu le pot face fara o canonisire mai mare sau mai mica, fiindca ei au raspundere in fata lui Dumnezeu. Cei ce cer si obtin aceste iconomisiri, sa nu-si inchipuiasca ca exceptia poate inlocui legea, fiindca legile morale sunt mai presus de orice putere si dezlegare omeneasca, iar razbunarile dreptatii acestor legi pot ajunge pe om mai curand sau mai tarziu, in lumea pamanteasca, dar mai ales in cea de dincolo”. (Deut. 30, 31 ; Ier. 5, 31 ; 6, 13-14 ; 17, 9-10 ; lez. 33, 34). Sfantul Ioan Botezatorul a mustrat pe Irod ca a luat pe cumnata sa (Matei 14, 4; Sintag. Aten. IV. p. 421424; V. 341-353; 8-19; 341-368; 421424; VI, 125425).

322. -Logodna consfintita prin slujba bisericeasca are putere indiscutabila de casatorie (Deut. 22, 23-24; Matei 1, 18; VI ecum. 98; Sf.Vasile 22, 69; I Post. 22). In caz de desfacerea logodnei, casatoria viitoare a fiecarui logodnic este socotita ca a doua nunta. Acest soi de inrudire se opreste de la casatorie pana la al treilea grad inclusiv, pentru ceilalti membri ai fostilor logodnici. „Si cei logoditi intru acest chip, de va muri, logodna lor, cei ce vor sa se faca preoti, nu mai pot lua alta femeie, fiindca se socotesc ca si cum s-ar fi casatorit a doua oara. Si totusi, de se vor fi casatorit nu pot fi primiti la preotie, iar de se vor hirotoni nestiind arhiereul se caterisesc. Mirenii nu mai pot lua pe sora, vara si alte rude ale fostei logodnice”. -Pidalion grec. p. 456.

323. – Cei ce renunta la logodna neconsfintita bisericeste din cauza neinvoielii sau ilegalitatii canonice sau naturale, cum ar fi sila (Sf.Vasile 38,40,42; II Cor. 6,14-16; IV ecum. 14; VI ecum. 72; Laod. 10,31; Sf.Vasile 39), varsta nepotrivita, erezia, descoperirea faptelor vicioase, boala, etc, ea n-are valabilitatea bisericeasca si intrarea fiecarui membru in alta logodna si casatorie, este libera. Siluirea ambilor logodnici sau a unuia, din motive indicate de rude, adeseori devine nenorocita, caci dragoste cu sila nu se face. De asemenea; rapirile sunt osandite (IV ecum. 27; VI ecum. 92), insa, cand rapirea a fost facuta cu voia logodnicii constatata prin dovezi anterioare si posterioare rapirii, dupa ce rudele se invoiesc, se aproba si de biserica, fiindca vointa logodnicilor trebuie sa decida in croirea soartei lor de viitor (Apost. 67 ; Ancira 11; Cart. 27 ; Sf.Vasile 22, 30).

324. – Inrudirea de sange sau consangvinitatea este de doua feluri: I. In linie directa care se opreste la infinit: a) In linie suitoare: mama, bunica, strabunica, stramoasa, etc. si b) in linie coboratoare: fiica, nepoata, stranepoata, etc. II. In linie colaterala, adica rudenia dupa frati, unchi, veri, etc, care se opreste pana la al saptelea grad (spita) inclusiv, dupa sinodul patriarhal din Constantinopol din 1166 (Sintag, Aten. V, 95-99). Astfel tata si mama sunt gradul zero; fiul cu parintii sunt in gradul intai; fratii nascuti succesiv adica gemeni sunt in gradul al doilea; verii primari in gradul al patrulea; verii ai doilea in gradul al saselea, etc. Varul al doilea, nu poate lua pe nepoata sa de var al doilea, caci sunt in gradul al saptelea, dar poate sa ia pe nepoata de fiu (fiica) al aceluiasi var al doilea, caci sunt in gradul al optulea.

Schema: 325. – Precizarea gradelor de inrudire de toate soiurile, se face prin intocmirea unei scheme, folosindu-se urmatoarele semne conventionale: Pentru un barbat viu un cerc (O), iar pentru cel mort un cerc taiat; – Pentru femeie un triunghi (V), iar pentru cea moarta un triunghi taiat; -Semnul proiectului de logodna este o linie curba taiata cu (p), iar semnul unei casatorii deja consumate este o linie curba netaiata; O linie dreapta care leaga semnele pe linia suitoare intre fiu, tata, bunic, etc, sau pe linia coboratoare intre tata, fiu, nepot, etc, serveste ca indicator succesiunii si al numarului nasterilor.

Intotdeauna schema porneste de la logodnici la stramosul comun, fie el barbat sau femeie, legandu-se cu linii drepte, la nevoie scriindu-se la fiecare semn chiar si numele. Cate linii vor fi intre semne de la un logodnic pana la stramosul sau, atatea nasteri si grade sunt, adica ca si cum ar numara semnele insesi si din numarul lor ar scadea unul. Apoi cate linii vor fi de la stramosul comun si pana la celalalt logodnic, atatea nasteri si grade avem. Suma liniilor sau nasterilor cu unghiul in stramosul comun este egala cu numarul gradelor de inrudire intre acesti doi logodnici. Unii numara persoanele, scad una si afla gradele, dar e mai greu (la citirea fiecarui articol din acest capitol sa se faca si sa se urmareasca intelesul dupa schema).

326. – Incuscrirea a doua neamuri se face cand un membru dintr-un neam s-a casatorit cu alt membru al celuilalt neam, care pana atunci fusesera streini de inrudire. Acum, cand doi membri din aceste neamuri vor sa se casatoreasca, ei se opresc de la casatorie datorita inrudirii precedente, pana la al cincilea grad inclusiv, asa cum a statornicit Sinodul Patriarhal din Constantinopol in 997 (Sintag. Aten. V, p. 11-19). Insa cand intervine o amestecare de nume, se opreste pana la al saselea si al saptelea grad inclusiv astfel:

a). Inrudirea in linie dreapta, adica legatura intre un sot si rudele celuilalt sot in linie dreapta, de ex. mama, bunica, etc, a sotiei, sau fiica, nepoata legitima sau infiata, etc, sotul vaduv nu le poate lua in casatorie, fiind oprite la infinit ca si cele de sange, fiindca in linie coboratoare este propria sa fiica, etc. (VI ecum. 54 ; Sf.Vasile 78, 87).

b). Intre sot si rudele colaterale ale celuilalt sot, cum ar fi: barbatul fata de sora, vara, matusa, nepoata, etc. de sange a sotiei sale, in caz de vaduvie, el este cel oprit a le lua in casatorie pana la al saptelea grad inclusiv, ca si la inrudirea de sange, fiindca el este in acelasi grad cu rudele de sange ale sotiei sale, asa cum este cu rudele sale, ca cei ce sunt amandoi un trup (Schema).

c). Inrudirea membrilor colaterali ale caror doua neamuri prin casatorie incheiata, de ex. fratele, varul, nepotul, etc. al sotului, fata de sora, vara, nepoata, etc, a sotiei, toti acestia se inrudesc si se opresc de la casatorie pana la al cincilea grad inclusiv, insa pentru a evita amestecarea de nume, acest fel de casatorii se opresc pana la al saselea si al saptelea grad inclusiv (Sintag.Aten. v.n-19).

327.- Schema de incuscrire se formeaza, pornindu-se de la membrii deja casatoriti, folosind stiutele semne conventionale. In cele doua laturi ale casatoritilor se face schema inrudirii fiecarui membru deja casatorit, ajungandu-se pana la membrul proiectat de logodna, apoi se numara gradele de inrudire, incepandu-se cu cel casatorit pana la ruda cea proiectata in casatorie, suindu-se si coborandu-se prin stramosul comun. Apoi se numara de la celalalt sot pana la ruda neamului de sange, statornicindu-se numarul de grade. Suma celor doua numere ale celor doi soti se aduna, scazandu-se un numar, si astfel se afla numarul gradelor de la un logodnic la altul. Sa nu se piarda din vedere ca cei doi soti formeaza o unitate (Efes. 5, 31) si astfel, sotul cu sotia sa este in gradul zero, inchizandu-se la nevoie cu un cerc mare. Sotul cu parintii sotiei, adica socrii sai este in gradul intai ca si cu proprii sai parinti; cu fratii sotiei, adica cumnatii in gradul al doilea, etc. -Fratele sotului cu sora sotiei sunt in gradul al patrulea, etc.

328. – Tata si fiastrii. Barbatul care s-a casatorit cu o vaduva cu copii, el imprumuta acestor copii nume de tata, iar copiii sotiei sale devin fii ai lui vitregi, adica fiastri, tinand pentru ei locul parintelui pierdut. Astfel, daca ar muri si aceasta sotie, el nu poate lua pe fiica sa vitrega, fiind in gradul intai, ca cel ce s-a facut un trup cu mama ei (I Cor. 6,16; Efes. 5, 31). Acelasi nu poate lua nici pe nepoata dupa fiica sa vitrega fiind in gradul al doilea ca si la inrudirea de sange, etc.

329. – Doi soti vaduvi, fiecare avand copii din casatoriile anterioare, au facut ca si copiii lor sa devina dubli frati vitregi, unii dupa tata, altii dupa mama. Daca unul din acesti soti devine iarasi vaduv, el nu poate lua pe fiica (fiul) sotiei sale, fiind in gradul intai ca si cu fiica sa legitima, etc Deasemenea, fratii vitregi, fie ca locuiesc in aceeasi casa, fie ca ei vor fi ramas la casele lor fiind majori, nu mai pot contracta intre ei casatorii, fiind in gradul al doilea, nici intre copiii lor, fiind in gradul al patrulea ca veri primari, etc, ca si la inrudirea de sange. Dar nepotii lor, in gradul al saselea, se pot casatori, fiindca nu sunt rude de sange direct.

330. – Doua familii, – una in linie dreapta, alta in colaterala, adica tatal si fiul (vitreg gr.i) nu pot lua doua surori (gr.2) fiind in gradul al treilea. -Aceiasi, nu pot lua unul pe matusa (unchi, tanti) si celalalt pe nepoatele ei de frate (gr.3), fiind in gradul al patrulea. -Aceiasi, nu pot Lua doua vere primare (gr.4) fiind in gradul al cincilea cu amestecare de nume, adica, sotia tatalui ar mai deveni si soacra pentru vara ei, iar vara sa, sotia fiului sau, i-ar deveni acum si nora. Aceiasi, pot lua pe matusa si pe nepoata ei de vara primara, (gr.5) caci sunt in gradul al saselea, iar amestecarea de nume dispare.

331. – Bunicul si nepotul de fiu (fiastru) nu pot lua pe bunica si pe nepoata ei de fiu (gr.2) fiind in gradul al patrulea, cu amestecare de nume. -Aceiasi, nu pot sa ia pe strabunica si pe stranepoata de fiu (fiica) fiind in gradul al cincilea. – Aceiasi nu pot sa ia nici doua vere primare, fiind in gradul al saselea cu amestecare de nume, devenind cumnati dupa sotiile lor.

332. – Bunicul si nepotul de fiu (fiica), fiastri, (gr.2) pot lua pe rasbunica si rasnepoata ei de fiu (fiica), fiastri, (gr.4) fiind in gradul al saselea, nefiind amestecare de nume.

Aceiasi, pot lua pe matusa si pe nepoata ei dupa sora (frate), fiind in gradul sase, nefiind amestecare de nume. -Aceiasi, pot lua pe matusa si nepoata ei dupa vara primara, fiind in gradul al saptelea, cu neamestecare de nume.

333. – Strabunicul si stranepotul de fiu (gr.3) nu pot lua doua surori, (gr.2) fiind in gradul al cincilea. Aceiasi, nu pot lua doua vere intai (gr.4), desi sunt in gradul sapte, fiindca este amestecare de nume, adica barbatii devin cumnati dupa sotiile lor, vere intai. -Aceiasi, pot sa ia pe matusa si pe nepoata ei, fiica fratelui, (sora gr.3) caci sunt in gradul al saselea, fara a fi amestecare de nume.

334. – Cel ce se casatoreste a doua oara, din rudele de sange ale fostei lui sotii, nu poate lua pe cumnata, sora fostei sotii, fiind in gradul al doilea, ca si cu sora sa de sange; -nici pe fiica, nepoata sau stranepoata aceleiasi cumnate, fiind in gradul al treilea, al patruiea si al cincilea; -nici pe vara primara a fostei sotii, fiind in gradul al patrulea, si nici pe fiica ei, fiind in gradul al cincilea; -nici pe vara a doua a fostei lui sotii, fiind in gradul al saselea cu amestecare de nume, adica pe langa ca este cumnat de vara, ar deveni acum si sot.

335. – Rudenia colaterala de incuscrire, se opreste de la casatorie pana la al cincilea, al saselea, ba chiar si al saptelea grad inclusiv, cand este amestecare de nume. Doi frati (gr.2) nu pot lua doua surori (gr.2) fiind in gradul al patrulea, in plus amestecare de nume, adica pe linga numele de frati ar deveni in reciprocitate si cumnati; -Aceiasi frati nu pot lua pe matusa (unchi, tante) si pe fiica fratelui ei, (gr.3) fiind in gradul al cincilea; -Aceiasi, nu pot lua doua vere primare, (gr.4) fiind in gradul al saselea cu amestecare de nume, insa unul poate lua pe fiica unuia dintre ei, aceste doua vere intai, fiind de gradul al saptelea, etc.

336. – Unchiul si nepotul de frate, (sora gr.3) nu pot lua pe mama si pe fiica ei, (gr.I) fiind in gradul al patrulea. – Aceiasi, nu pot lua pe matusa si pe nepoata ei dupa fiica (fiu) caci sunt in gradul al cincilea. Unchiul si stranepotul de frate, (gr.4) nu pot lua pe mama si pe fiica ei, fiind in gradul al cincilea cu amestecare de nume; -Aceiasi, nu pot lua pe mama si pe nepoata ei de fiica, fiind in gradul al saselea; -insa aceiasi pot sa ia pe matusa si pe nepoata ei de sora, fiind in gradul al saptelea.

337. – Incuscrirea a trei familii se opreste pana.la al treilea grad inclusiv, astfel: Tatal (mama) vitreg, in vaduvie nu poate lua pe sotia vaduva a fiului sau vitreg, fiind in gradul intai; – Acelasi nu poate sa ia pe fiica vitrega a cumnatului sau, fiind in gradul al treilea cu ea. -Acelasi, daca a avut pe sotia unchiului raposat, nu mai poate lua si pe nepoata ei de frate (gr. 3) fiind in gradul al treilea ca si unchiul raposat; -Acelasi, daca a avut pe mama, nu mai poate lua si pe nora ei dupa fiul ei vitreg mort, caci sunt in gradul al doilea; -Acelasi, nu poate lua pe fiica vitrega (gr, 2) a fiicei sale vitrege (gr. l), socotindu-se ca bunic in gradul al doilea; -Acelasi, nu poate lua pe sotia a doua a cumnatului sau, care urmase dupa moartea sorei sale, caci sunt in gradul al doilea. De asemenea, tatal si fiul vitreg nu pot lua soacra si pe nora ei caci sunt in gradul al treilea; -Doi frati nu pot sa ia pe mama si pe fiica ei vitrega, sau pe soacra si pe nora ei, fiind in gradul al treilea.

338. – Casatoria dupa trei neamuri este sloboda numai in astfel de cazuri: un vaduv poate lua pe cumnata cumnatului sau, adica pe sotia fratelui cumnatului sau raposat, fiind in gradul al patrulea; -Doi frati pot lua pe nora si pe mama ei dupa fiul ei vitreg, fiind in gradul (3) al patrulea; -Aceiasi pot lua pe bunica si pe nepoata ei dupa fiu (fiica) fiind in gradul al patrulea; – Aceiasi pot lua pe matusa si pe nepoata ei dupa frate, fiind in gradul al cincilea. Doi cumnati pot lua pe matusa si pe nepoata ei de frate fiind in gradul al cincilea.

339. – Inrudirea spirituala ca nas la sfantul botez, nu si la casatorie, s-a hotarat in sinodul VI ecumenic, c. 53, superioritatea ei constand in maretia tainei si nu in multimea gradelor, oprindu-se numai pana ia al treilea grad inclusiv. Astfel, nasul nu poate lua pe fina sa fiind in gradul intai ca si cu fiica sa proprie; Acelasi nas nu poate lua nici pe mama sau pe fiica finului sau, fiind in gradul al doilea; -Acelasi nu poate lua nici pe sora finului, fiind in gradul al treilea. Fiul nasului nu poate lua pe fina tatalui sau, fiind in gradul al doilea. Acelasi nu pote lua nici pe sora finului tatalui sau si nici pe mama ei, fiind in gradul al treilea. Un baiat si o fata botezati de acelasi nas nu se pot casatori, fiind in gradul al doilea. Un barbat nu poate lua pe sotia fratelui sau din botez, fiindu-i cumnata spirituala de gradul al doilea. Ginerele vaduv nu poate lua pe fina socrului sau, ca ceea ce este sora cu fosta lui sotie, in gradul al doilea. Baiatul botezat de sot, iar fata de sotia lui, acesti copii nu se pot casatori, fiindca sunt fini la amandoi sotii, iar ei frati in gradul ai doilea. Acelasi barbat nu poate lua pe rand doua femei botezate de acelasi nas, fiind surori in gradul al doilea. Daca cineva va fi nas al propriului sau copil, el trebuie sa se desparta de sotia sa, ca cei ce au devenit frati (cumetri) duhovnicesti… (V. Botezul).

340. – La inrudirea spirituala este ingaduita casatoria: cumatrul poate sa ia pe sora cumatrului (tatal finului), fiind in gradul al patrulea. Fratele nasului poate sa ia pe sora finului fratelui sau, fiind in gradul ai patrulea. Doi frati trupesti pot lua doua fete botezate de acelasi nas, fiind in gradul al patrulea. Copilul botezat de socru poate lua pe fata botezata de ginere, desi ar fi in gradul al treilea, insa sunt indepartati prin familii diferite.

341. – Rudenia prin adoptiune sau infiere (luare de suflet) se opreste de la casatoria copilului adoptat, pana ia al treilea grad inclusiv cu rudele ambilor parinti adoptivi, fiindca el a devenit fiul lor. Astfel, copilul adoptiv, nu poate sa ia pe mania adoptiva fiind in gradul intai. -Acelasi, nu poate lua nici pe sora tatalui sau, sau a mamei sale, fiind in gradul al treilea. Tatal adoptiv nu poate lua pe sora fiului adoptiv, fiind in gradul intai. -Acelasi, nu poate lua nici pe sotia fiului adoptiv, fiind in gradul intai. -Acelasi, nu poate lua pe fiica fiului adoptiv, fiindu-i nepoata in gradul al doilea.

342. – Intrucat, nunta se face cu veselie, iar Domnul a zis ca oamenii inainte de potop mancau, beau si se insurau (Matei 24,38-39), biserica a oprit a se face nunta in timpul posturilor, fiind un timp de pocainta si smerita rugaciune. Astfel, se opreste a se face nunta: in postul Nasterii Domnului de la 14 noiembrie pana la Botezul Domnului de la 6 ianuarie; Tot postul mare si saptamana Pastelor pana la Duminica Tomii; postul Sf. Apostoli din Duminica Rusaliilor pana la 29 iunie; postul Sfintei Marii de la 1-15 august; 29 august la 14 septembrie si in toate miercurile si vinerile de peste an. Pentru cazuri exceptionale, logodnicii trebuiesc indrumati la episcopul locului ca sa chibzuiasca asupra dezlegarii cand nunta se face fara muzica si fara veselie, avand de suportat si o canonisire cum o va aprecia arhiereul (v. Postul).

– Slujba casatoriei fiind un act juridic si indisolubil, se face in public, fiindca sotii vor trai in societate, avand ca martori si indrumatori in viata de casnicie pe nas si nasa. Ea se face in biserica dupa slujba liturghiei; dar se poate face si in alta vreme a zilei. Numai exceptional, se poate face si in afara de biserica. Preotul trebuie sa consemneze in registrele parohiale orice casatorie potrivit regulamentelor in vigoare (V. Tainele).

-„Daca cineva ar ademeni si ar silui o fecioara nelogodita si ar tine-o in ascuns ca o concubina, sa se afuriseasca, si sa nu-i fie iertat a lua alta femeie, ci pe aceea care a ales-o, chiar de ar fi saraca”. (Apost. 67).

345. -„Deoarece in unele eparhii s-a dat voie citetilor si cantaretilor sa se casatoreasca, sfantul sinod a hotarat sa nu li se ingaduie a lua sotie eterodoxa. Iar, cei ce au avut copii dintr-o astfel de casatorie, daca au apucat sa-i boteze, la eretici trebuie sa-i aduca la comuniune cu biserica cea soborniceasca. Daca nu i-a botezat, n-au voie sa-i boteze la eretici, iudei sau pagani, afara de cazul cand persoana cu care se casatoreste, ar fagadui ca vine la credinta ortodoxa. Iar, daca cineva, ar calca aceasta hotarire a sfantului sinod, sa fie pedepsit dupa canoane, cu depunerea din treapta sau afurisire”. -IV oc. 14.

346. -„Sfantul Sinod a hotarat ca cei ce rapesc femei sub motiv de casatorie, sau cei ce colaboreaza cu ei, sau cei ce ajuta prin intelegere cu rapitorii, daca vor fi clerici sa se cateriseasca, iar daca vor fi mireni sa se anatematiseasca”. (IV, ec. 27 egal cu VI, ec. 92.)

347. – Sfanta Scriptura ne invata asa – „Nu vei intra la nici o rudenie a trupului tau spre ai descoperi rusinea. (Lev. 18,6- 20). Sfantul Vasile a insirat in canoanele sale cateva din casatoriile oprite, lasand sub tacere pe cele mai multe, insa printr-amandoua felurile nu s-a adus folos; ca sa nu se spurce scrierea prin cuvinte, a insemnat necuratiile cu numiri generale, prin ceea ce ne arata indeobste casatoriile nelegiuite, trecand cu vederea multimea cuvintelor rusinoase. Intrucat, prin tacerea si necunoasterea opririi casatoriilor nelegiuite, se tulbura insasi firea, noi am socotit sa le precizam mai lamurit, hotarand ca de acum incolo, cel ce se va impreuna cu vara intai si a doua prin legatura de casatorie, sau tatal si fiul cu mama si cu fiica, sau tatal si fiul cu doua surori, sau mama si fiica cu doi frati, sau doi frati cu doua surori, sa fie canonisiti sapte ani, despartindu-se si de aceasta casatorie nelegiuita”, -VI ec. 54.

348. -„Nu este iertat barbatului sau femeii ortodoxe sa ia in casatorie sot eretic. Daca cineva va face asa ceva, sa se anuleze si sa se dezlege nelegiuita casatorie, caci nu trebuie a uni cele neamestecate, nici sa se impreune oaia cu lupul, nici pacatosii sa se faca partasi cu Hristos, Cei ce vor calca cele de noi hotarate, sa se afuriseasca. Insa, daca doi soti inca inainte dea se face crestini s-au casatorit legal, apoi unul dintre ei s-ar converti: la lumina adevarului crestin, iar celalalt va ramane in necredinta, dar doreste sa traiasca mai departe, cu sotul cel credincios, sau invers, cel credincios cu cea necredincioasa, dupa zisa apostolului, sa nu se desparta, fiindca batbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa si femeia necredincioasa se sfinteste prin barbat” (I Cor. 7,14). VI ec 72.

349. -„Daca femeia, al carei barbat este dus, si despre care nu se stie unde este si se casatoreste cu altul inainte de a se incredinta despre moartea primului sot, se canoniseste ca o preacurva. La aceeasi canonisire se supun si femeile ostasilor, care se marita intrucat nu stiu de barbatii lor; tot asa se canonisesc si femeile care nu asteapta pe barbatii lor care lipsesc. Totusi, aceste cazuri au iertare, in masura in care banuiala de moarte a sotului a fost mai mare sau mai mica. Femeia care s-a maritat din nestiinta cu un barbat pe care l-a lasat sotia pentru o vreme, apoi ea fiind alungata ca i-a venit barbatului sotia celui dintai, desi ea s-a casatorit din nestiinta, ea se socoteste ca o preacurva; cu toate acestea, nu i se interzice alta casatorie unei astfel de femei; dar mai bine ar fi daca ar ramane vaduva. Daca dupa un timp oarecare, ostasul a carui sotie s-a maritat cu altul din cauza lipsei indelungate, iar el, s-ar intoarce acasa si ar voi sa-si ia pe fosta lui sotie, din cauza nestiintei, femeia sa se ierte, precum si barbatul care s-a casatorit cu ea prin a doua nunta”, -VI ec.

350. -„Cel ce va lua in casatorie pe o femeie care a fost casatorita cu altul, logodnicul cel dintai fiind inca in viata, acela sa fie socotit ca un preacurvar”. -Vlec. 98.

351. -„Fetele care s-au logodit, si in urma au fost rapite de altii, sinodul a hotarat ca sa se dea inapoi celor logoditi cu ele de la inceput, chiar daca ar fi suferit si sila de la rapitori”. -Ancira 11.

352. -„Logodindu-se cu o fecioara, iar mai inainte el necinstise pe sora lui ramasa gravida si, dupa ce s-a cununat cu cea logodita, sora lui necinstita s-a sinucis, sinodul a hotarat ca toti ce au stiut de aceste fapte si n-au oprit-o, sa se primeasca la pocainta impreuna cu cei ce stau in biserica, dupa zece ani de canonisire, respectind treptele hotarate”. -Ancira 25.

353. -„Femeia care se va marita cu doi frati succesiv, sa nu se impartaseasca pana la moarte. Daca in fata pericolului mortii, ar fagadui ca va desface casatoria si se va insanatosi, din mila va fi primita la pocainta si impartasire. Daca femeia sau barbatul va muri intr-o astfel de casatorie, atunci sotul ramas in viata cu mare greutate va fi primit la pocainta prelungindu-i-o spre sfirsitul vietii”. -Neocez. 2.

354. -„De asemenea, s-a hotarat ca fiii clericilor, sa nu se casatoreasca cu paganii sau cu ereticii”. – Cart. 21.

355. -„Nu se cuvine ca cei ce sunt clerici ai bisericii, sa uneasca cu nebagare de seama pe fiii lor cu ereticii, prin legatura casatoriei”. -Laod.10.

356. – „Nu trebuie a se incheia casatorie cu nici un fel de eretic, sau a da pe fii sau fiice dupa eretice, ci numai daca ar fagadui ca s-ar face crestini”. – Laod. 31.

357. – „Cel ce a rapit femeia logodita cu altul, nu se cade a-l primi la spovedanie pana ce nu va lasa acea femeie spre a o lua logodnicul de la inceput, daca acesta mai vrea sa o ia inapoi”.-„Cel ce a rapit pe o fecioara libera, el n-o poate tine, ci s-o dea inapoi parintilor, sau tutorilor ei; iar, daca acestia vor sa o lase lui de sotie, sa cada la invoiala casatoriei, fara a se sili cineva. Insa, cel ce si-a luat sotie prin mijloace de siluire, de necinste, sau rapire pe ascuns, trebuie supus la o canonisire grea de patru ani, pentru cutvie si anume: in primul an sa steaplangand la usa bisericii, in al doilea an sa asculte rugaciunea din fiindul bisericii, in al treilea an sa stea la biserica, la rugaciune cu ceilalti si numai dupa patru ani sa se primeasca la impartasire”. – Sf. Vasile 22.

358.- „Pentru cei ce s-au casatorit cu doua surori, sau cele ce s-au casatorit cu doi frati, noi am trimis o scrisoare a carei copie am trimis-o evlaviei tale. (c. 87). Iar, cel ce a luat pe sotia fratelui sau, nu va fi primit la pocainta inainte de a se desparti de ea”. – Sf.Vasile 23.-

359. -„Cel ce s-a casatorit cu o femeie pe care mai inainte a necinstit-o, se va supune canonisirii (pe patru ani c. 22), dar se ingaduie apoi, sa traiasca cu ea”. – Sf.Vasile 25.

360 -„Curvia nu este nunta si nici inceput de nunta. De aceea, daca este cu putinta e bine sa se desparta cei ce s-au luat prin curvie. Iar, daca ei sfatuiesc sa traiasca impreuna, sa fie supusi la canonisire pentru curvie (7 ani) si apoi sa li se ingaduie a trai impreuna, ca sa nu se intample ceva mai rau”, -Sf. Vasiie 26.

361. -„Nu este vreun vechi canon contra celor ce rapesc fetele, dar, eu imi dau o parere ca rapitorii si complicii lor trei ani sa fie scosi de la rugaciunile bisericii (c. 22). Iar, pentru fetele rapite cu voia lor, nu se poate spune ceva daca pana la cununie nu s-a intamplat nici-o necinstire. Vaduva poate dispune de sine cum voieste, iar daca se preface ca a fost rapita, noi nu ne ocupam de aparentele exterioare ale acestui caz”. -Sf. Vasiie 30.

362. -„Fecioarele care se duc dupa barbat fara voia tatalui lor, curvesc. Impacandu-se cu parintii (fetei si baiatului), se pare ca fapta se imbunatateste (spre admiterea casatoriei), insa nu se vor primi la impartasire degrab, decat dupa o canonisire de trei ani”. – sf. Vasiie 38.

363. -„Tanara, care fara voia stapanului sau tata, s-a dat pe sine unui barbat, a curvit. Iar casatoria care se incheie mai pe urma cu invoire, este valabila. Deci cea dintai este curvie, iar cea de pe urma este casatorie”. – Sf. Vasile 40.

364. -Femeia care in vaduvie este stapana pe sine, se poale casatori fara a fi vinovata, daca nu este nimeni care i s-ar putea opune legal, caci apostolul zice: Daca ii va muri barbatul, femeia este sloboda sa se marite cu cine voieste, numai sa fie intru Domnul”. (ICor. 7, 39) -Sf.Vasile 41.

365. -„Casatoria facuta fara voia parintilor sau a tutorilor, este curvie. Daca tatal sau tutorul este in viata, tinerii casatoriti stau sub vinovatia curviei pana ce li se va aproba casatoria, caci numai cu aprobarea lor se intareste nunta”. -Sf. Vasiie 42.

366. -„Femeia, care fara sa stie, s-a maritat cu un barbat pe care l-a lasat sotia pentru un timp si, apoi ea a trebuit sa-l lase, caci s-a intors la el sotia dintai, ea a curvit din nestiinta. Deci, ea nu se opreste de a nu se casatori, insa ar fi mai bine sa stea necasatorita”. -Sf. Vasile 46.

367. -„Casatoria intre persoanele cu inrudire oprita de canoane, de se va dovedi ca s-a facut din nazuinta pacatelor omenesti, va primi canonisirea preacurvarilor dupa ce se vor desparti”. -Sf. Vasiie 68.

368. -„Vom arata obiceiul care are la noi puterea de lege, fiindca s-a primit de la barbatii sfinti care ne-au dat legile canonice. Iata-l: Daca cineva, se va casatori ilegal cu doua surori, niciodata sa nu fie recunoscuta astfel de casatorie si nici sa fie primit a intra in biserica, pana ce nu se vor desparti. Insa, pentru ca Diodor, episcopul Tarsului a ingaduit acest lucru si, l-a sustinut in scris, intemeindu-se pe Levitic 18, 18, unde se ingaduie casatoria simultana a doua femei (surori), eu raspund ca legea veche a casatoriilor nu obliga decat pe cei ce traiau in ea. (Rom. 3,19), caci astfel, ar trebui sa respectam si taierea imprejur, sabatul si sa nu mancam cele de ea oprite. Nu este drept sa respectam acele randuieli care ne satisfac poftele noastre, iar, acele randuieli care nu ne plac, sa le anulam cu legile slobozeniei lui Iisus Hristos. La intrebarea: daca cineva poate sa ia de sotie pe cumnata sa, eu am raspuns ca nu se poate, cum este adevarat dupa lege. – Numai legiuitorul poate sa faca adaosuri la lege, iar cel ce este pus sa o implineasca, n-are acest drept… S-a oprit hotarat influenta pacatelor paganilor (Lev. 18, 3)… Noi nu trebuie sa ne ferim numai de pacatele cele scrise direct, ci si de cele nescrise, care se cuprind in cele deja scrise… Poate unii, vor aduce obiectia, ca aceasta lege n-a interzis tatalui si fiului sa aiba aceeasi femeie si, cu toate acestea, proorocul zice: Tatal si fiul au curvit cu aceeasi femeie (Amos. 2, 7). Cate pacate diavolesti n-au fost nascocite de oameni, pe care Scriptura le-a trecut cu tacerea, pentru a nu se injosi demnitatea ei prin aratarea numirilor rusinoase! Ea s-a marginit, doar sa le arate in termeni generali cum spune Sf. Pavel cand el a zis ca desfranarea si toata necuratia sa nu fie pomenite intre voi, asa cum se cuvine sfintilor (Efes, 5,3).

Prin cuvantul desfranare, el intelege toate murdariile pe care barbatii si femeile pot sa le faca intre ei, asa ca trecerea sub tacere a anumitor pacate nu inseamna ca se ingaduie celor pacatosi ca sa le faca, adica sa aprobe casatoria cu doua surori, despre care legiuitorul n-a vorbit nimic; ci dimpotriva, va spune: Sa nu intri la femeia, rudenia ta, ca sa-i descoperi goliciunea (Levitic 18, 16) in care se vorbeste si despre aceasta inrudire, fiindca nimic nu-i este mai apropiat omului decat sotia sa, ca ceea ce este un trup cu el. Insa, sora sotiei lui devine rudenie a barbatului, ca sora, caci dupa cum el nu poate lua pe mama sotiei lui, nici pe fiica sotiei lui pentru ca el nu se poate casatori nici cu propria sa mama, nici cu propria sa fiica, tot asa nu i se poate ingadui sa ia pe sora sotiei ca si pe propria sa sora. De asemenea, nici femeia nu se poate casatori cu cumnatul ei devenindu-i frate, caci sunt aceleasi legi pentru amandoua felurile de inrudire.

„Deci, pe toti cei ce ma intreaba cu privire la casatorie, ii sfatuiesc ca timpul vietii acesteia este scurt si timpul lumii acesteia trece si, cei ce au femei sa fie ca si cei ce n-ar avea (I Cor. 7,29). Iar, daca cineva imi va spune cele din Facere: „Cresteti si va inmultiti” (7, 9), eu ii voi raspunde ca nu stie sa faca deosebire intre felul de a fi al epocilor diferite, cand legile au fost date. A doua casatorie, este numai un remediu de potolire a poftelor, dar nu un mijloc de incurajare al dezmatului. Daca nu se poate infrana, sa se casatoreasca, zice Sfantul Pavel (I Cor, 7,9), deci, casatorindu-se, ei nu pot sa calce legea. Aceasta patima rusinoasa ar putea ea oare sa orbeasca atat de mult, pe cei ce-i stapanesc, incat sa ajunga a nu mai cunoaste legea naturii care a facut deosebire intre aceste uniri? Atunci cum s-ar mai numi copiii care ar iesi dintr-o astfel de casatorie? Vor fi ei frati sau veri? Confuzia inrudirii le-ar putea da un nume amestecat”.

„O, omule, sa nu faci pe matusa sa devina (prin casatoria ei cu tine) mama vitrega a copiilor tai (cu fosta sotie, sora ei) si astfel cea care trebuie sa iubeasca ca o mama (pe copiii sora-sei), sa devina o mama vitrega plina de ura. Unciunea acestor fel de mame vitrege, este atat de grozava, ca ea trece si asupra mamei moarte a copiilor. Dusmanii inceteaza cu ura lor, cand cei pe care i-au urat mor, mamele vitrege incep ura numai dupa ce sotiile precedente au murit. Iata, ce am voit sa-ti spun pe scurt. Daca cineva voieste sa se casatoreasca dupa lege ii este deschisa toata lumea care-l inconjoara, insa daca nazuintele sale sunt patimase, el este dator sa se stapaneasca si sa inlature poftele cele rele, pentru ca el sa devina sfant si sa inlature poftele cele rele, pentru ca el sa devina sfant si cinstit cu trupul sau, inlaturand poftele pacatoase” (lTes.,4,4). -Sf. Vasile 87. . 369. – „Clericul care este chemat sa slujeasca o casatorie nelegiuita (intre rude), daca el stie ca este nelegiuita, nu se cuvine a savarsi slujba si a se face partas la pacate straine”. -Timoiei 11.

370. -„Canonul sinodului VI ec. 98, osandeste ca pe un preacurvar pe cel ce ia in casatorie pe cea logodita legal cu altul”. -Ioan Post. 22.

371.-„Canonul sinod. VI ecum. 72, hotaraste ca daca un ortodox se casatoreste cu o femeie eretica, nunta sa fie fara valoare si casatoria sa se desfaca, iar de vor starui in aceasta casatorie, sa se afuriseasca”. -Ioan Post. 23.

372.- „Preotul, care va lua sotie inca fiind mirean, si se va afla ruda de a lui, care dupa lege nu poate s-o ia, acel preot sa tina numai scaunul de la sobor cu alti preoti, iar, de dregatoria preotiei, sa fie cu totul lipsit; ci nu numai de Liturghie, ci si de toate slujbele bisericesti; sa se tina numai scaunul, cum am zis, adica, sa saza in rand cu alti preoti. Si aceasta iertaciune s-a facut si s-a dat sa saza in rand, caci s-a facut acel lucru al nuntii fara de lege, nestiind el, dar a blagoslovi o slujba nu-i dau lui voie purtatorii de Dumnezeu Parinti, dar cumva sa si blagosloveasca el pe altul? Cand el trebuie sa-si poarte grija de pacatele sale, ca blagoslovenia este dand Sfanlului Duh si dare catre altii si unul ca acela nimic nu se amesteca nici darului, nici sfinteniei de la Duhul Sfant, pentru pacatul amestecarii de sange care l-a facut si daca, de vreme ce n-are dintr-acel dar, cum va putea sa dea altui om lucru care n-are? Cel ce da catre altii si blagoslovenie si sfintenie, ia cel ce n-are cum va putea sa dea? Ce voi mai zice ca nici pe ascuns, nici pe fata sa indrazneasca a blagoslovi nici sa pricestuiasca pe vreun om, ca ajunge lui numai sederea in scaunul preotilor, iar alta treaba bisericeasca sa nu slujeasca, cum am zis mai sus, fara sa se roage lui Dumnezeu cu lacrimi sa-i ierte faradelegea amestecarii de sange, care a facut si acea nunta fara de lege sa se desparta si el mai mult, catre femeia aceea sa nu mai mearga, deci de va face asa sa nu se lipseasca de scaun, iar, de nu se va desparti, nu numai de scaun sa se lipseasca, ci si cu inca acea femeie fara de lege, care a luat-o, sa fie afara de biserica lui Hristos, pana vor veni spre pocanie sa se desparta unul de altul, atunci sa primeasca, iar, de nu vor suferi, sa se desparta unul de altul de voie, atunci sa se desparta cu sila omeneasca, adica cu judecata de afara”. -ILT, 82.

373. „De se va afla cineva cu soacra sa trupeste, adica sa faca pacat cu mama logodnicii lui, sau cu alta rudenie dupa trup a ei, mai inainte de blagoslovenia nuntii, atunci sa nu se faca acea nunta, ci sa se opreasca. Iar, daca se va fi blagoslovit cu femeia lui, atunci ii va fi venit acel pacat de va fi facut impreunare de sange, atunci nunta sa nu se desparta, ci numai sa se canoniseasca cei ce au facut amestecare de sange. Iar, canonul lor este ani doisprezece, si-l vor taia mai putin, de vor vrea sa faca post, metanii si milostenii”. -ILT, 238.

374. -„Cine va insura feciori si fete, cu cei de alta credinta, sa aiba pocanie cinci ani, asijderea si preotii cei ce-i vor cununa sa aiba pocanie trei ani afara de biserica”. – PBG, 32