Tinerii sunt tot mai dependenti de comunicarea virtuala

0
1104
Tinerii sunt tot mai dependenţi de comunicarea virtuală
GfK România a întreprins un studiu la sfârşitul anului 2009, pentru a realiza un portret al tinerilor de azi, având în centru generaţia adolescenţilor şi tinerilor între 15 şi 20 de ani. Tinerii din prezent, comparativ cu cei din 2005, sunt mai blazaţi, mai individualişti, mai puţin dispuşi să-şi asume responsabilităţi sociale, mai radicali şi intoleranţi şi mai dependenţi de comunicarea virtuală, este rezultatul studiului realizat de GfK România.
Proiectul este o reeditare a unuia similar întreprins pentru prima oară de companie în 2005. Pentru a realiza studiul, GfK România a utilizat mai multe tipuri de culegere a informaţiei, între care forumuri de discuţii online şi focus grupuri. Proiectul a fost derulat la Bucureşti în perioada august-noiembrie 2009.
GfK România, fondată în 1992, este parte integrantă a Grupului GfK şi este lider în cercetarea de piaţă din România.
Tinerii din prezent, comparativ cu cei din 2005, sunt mai blazaţi, mai individualişti, mai puţin dispuşi să-şi asume responsabilităţi sociale, mai radicali şi intoleranţi şi mai dependenţi de comunicarea virtuală, este rezultatul unui studiu realizat de GfK România, conform Mediafax. În plus, studiul a scos la iveală faptul că tinerii de azi sunt mai dezamăgiţi de ceea ce le oferă societatea, precum şi de valorile pe care aceasta le promovează.
Imaginea este foarte importantă pentru tineri
Potrivit studiului GfK România, tinerii cu vârste de 15-20 de ani sunt foarte sensibili la felul în care sunt percepuţi de cei din jurul lor, mai ales în grupurile din care fac parte, dorind în primul rând să-şi impună personalitatea şi să iasă în evidenţă.
„De asemenea, rămâne valabil eternul conflict între generaţii. Îşi doresc să fie luaţi în seamă de către adulţi, să fie ascultaţi şi valorizaţi, chiar admiraţi şi apreciaţi pentru ideile şi acţiunile lor. Generaţia 15-20 de ani din 2009 are încredere în propriile forţe şi pune sub semnul întrebării toate normele societăţii, din dorinţa de a trăi experienţe noi, de a testa totul pe propria piele”, spune Oana Mirilă, director cercetare calitativă GfK România.
Pentru tinerii de azi, „imaginea” contează. Astfel, ei pun mare preţ pe felul în care arată, starea lor de bine depinzând în mare măsură de aspectul exterior; pentru ei nu contează doar îmbrăcămintea, ci întregul aspect, inclusiv tunsoarea şi restul accesoriilor. Hainele sunt extrem de importante atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, aceştia alegându-le cu grijă şi investind în ele, fără nici un regret, o parte extrem de consistentă din banii de care fac rost.
Ţinuta standard a unui „pioner” în 2009 presupune converşi (tenişi), jeanşi, tricou şi hanorac imprimate, eşarfă, căciulă sau şapcă trendy, geantă sport, brăţări.
Adolescenţii nu se mai uită la televizor, preferă calculatorul
Reprezentanţii generaţiei „Converse” percep tehnologia ca pe ceva obligatoriu pentru timpurile noastre, cele mai importante repere ale lor fiind telefonul mobil, playerul mp3 şi computerul cu acces la internet, arată studiul GfK.
„Tehnologia reprezintă un facilitator al unui stil de viaţă şi un indicator de status. Cu cât eşti mai «tehnologizat», ai acces la mai multe activităţi, informaţii, poţi face anumite lucruri care să te facă vizibil. În plus, în funcţie de cât de modern, autentic sau trendy este, gadgetul folosit sau deţinut te poziţionează într-o anumită categorie socială, îţi dă sau nu acces la un anumit grup – aspect care este foarte important” în rândul adolescenţilor, a adăugat Mirilă, conform Mediafax.
În ceea ce priveşte raportarea la mass-media şi gradul de expunere, studiul arată că media clasică (TV, radio, presa scrisă) nu mai face parte din activităţile de timp liber preferate de tineri.
Timpul în faţa televizorului sau ascultând radioul a fost înlocuit, pe agenda adolescenţilor, de timpul petrecut în faţa calculatorului, conversând cu grupul de prieteni în reţelele sociale şi de ieşirile în oraş cu aceştia.
„Nu ne regăsim deloc în oferta televiziunilor. Mai vezi ceva pentru că e televizorul deschis de părinţi şi treci prin zonă în momentul ăla. Dar nu există un program pe vreunul din canalele noastre care să mă facă să îmi doresc să-l urmăresc”, a declarat unul dintre adolescenţii participanţi la studiu.
Tinerii ascultă muzică şi citesc ştiri pe internet
Un studiu realizat de GfK România privind obiceiurile de utilizare a internetului relevă că 62% dintre utilizatorii de internet sunt persoane curioase cărora le place să se documenteze, de aceea caută diferite informaţii pe Google, se arată într-un comunicat al firmei de cercetare. Apoi, o altă activitate este aceea de verificare a poştei electronice, funcţie utilizată de 58% dintre respondenţi, urmând activitatea de citre a ştirilor, în cazul a 55% dintre respondenţi.
„Pentru tinerii sub 25 de ani muzica este o activitate la fel de importantă ca şi citirea . Astfel, 49% au declarat că ascultarea sau descărcarea de muzică reprezintă una dintre cele trei activităţi desfăşurate, faţă de 42% care urmăresc ştirile pe internet”, se menţionează în comunicat.
În acelaşi timp, vizionarea de filme sau urmărirea unor programe TV pe internet este o activitate preferată mai ales de persoanele sub 34 de ani. Rezultatele studiului arată că 27% dintre tinerii sub 24 de ani şi 21% dintre persoanele între 25 şi 34 de ani plasează această activitate între primele trei. 13% dintre persoanele intervievate aşază blogurile între cele mai importante trei activităţi pe internet, 10% jocurile online şi numai 6% accesarea reţelelor sociale, conform studiului GfK.
Internetul duce la izolare şi depresie
Psihologii atrag atenţia că tinerii care îşi petrec din ce în ce mai mult timp pe internet se pot izola social sau chiar se pot îmbolnăvi de depresie. „Persoanele care îşi petrec un număr mare de ore surfând pe internet sunt mai predispuse de a suferi de depresie”, potrivit unui studiu britanic recent, publicat în revista „Psychopathology”, arată Mediafax. Psihologii de la Universitatea din Leeds susţin că au descoperit dovada „frapantă” a faptului că acele persoane care folosesc internetul în mod excesiv dezvoltă un comportament compulsiv, având tendinţa să înlocuiască interacţiunile sociale din viaţa reală cu discuţii online. „Acest studiu întăreşte speculaţiile potrivit cărora utilizarea excesivă a internetului, care tinde să înlocuiască funcţiile sociale obişnuite ale indivizilor, ar putea fi asociată cu anumite afecţiuni psihologice, precum depresia şi dependenţa”, a arătat Catriona Morrison, coordonatoarea studiului, conform Mediafax.