Afacerea porcină

0
225

Afacerea porcină

Deşi anual mor mai mulţi oameni de gripa obişnuită decât de cea porcină, panica produsă de aceasta din urmă, întreţinută din toate puterile de mass-media din România, ne-a marcat în ultimele luni. Iar moartea unei vedete TV, declarată de către secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel ca fiind cauzată de gripa porcină, a determinat mii de români să se vaccineze. Ce este în spatele acestei manipulări a populaţiei ne spune Wolfgang Wodarg, într-un interviu acordat publicaţiei L’Humanité. Medic şi epidemiolog, Wolfgang Wodarg este preşedintele comisei de sănătate din cadrul Consiliului Europei şi a iniţiat de curând o anchetă privind rolul companiilor farmaceutice în campania de panică creată în jurul virusului gripei porcine.

În fiecare an apare un nou virus de tip „gripal”
Ce v-a făcut să bănuiţi influenţa laboratoarelor asupra deciziilor luate în privinţa gripei A?
Ne confruntăm cu un eşec al marilor instituţii naţionale, chemate să avertizeze cu privire la riscuri şi să răspundă, în cazul în care apare pandemia. În aprilie, când a venit prima alarmă din Mexic, am fost foarte surprins de cifrele pe care le furniza Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru a justifica proclamarea unei pandemii. Am avut imediat suspiciuni: cifrele erau foarte scăzute, iar nivelul alarmei foarte ridicat. Nu erau nici o mie de bolnavi şi se vorbea deja de pandemia secolului. Iar alerta extremă decretată se fonda pe faptul că virusul era nou. Dar caracteristica maladiilor gripale este de a creşte foarte rapid cu virusul, care se instalează mereu la noi gazde, animale, oameni etc. Nu era nimic nou, în sine, în asta. În fiecare an este un nou virus de acest tip, „gripal”. Nu era de fapt nici un motiv să sune alarma la acest nivel. Acest lucru a fost posibil deoarece OMS la începutul lunii mai a schimbat definiţia pandemiei. Înainte de această dată, trebuia nu numai ca boala să izbucnească în mai multe ţări odată, ci să aibă consecinţe foarte grave cu un număr de cazuri mortale peste mediile obişnuite. A fost eliminat acest aspect în noua definiţie, pentru a nu rămâne decât criteriul ritmului de răspândire a bolii. Şi s-a susţinut că virusul este periculos, deoarece populaţia nu putuse dezvolta o apărare imunitară împotriva lui. Ceea ce era fals pentru acest virus. Pentru că s-a putut observa că persoanele cu vârsta de peste 60 de ani aveau anticorpi. Adică fuseseră deja în contact cu virusuri similare. De aceea practic nu au existat persoane peste 60 de ani care să fi dezvoltat boala. Cu toate astea, chiar lor li s-a recomandat să se vaccineze rapid.

Din scopuri de marketing, s-a impus folosirea vaccinurilor noi

Între lucrurile care mi-au trezit suspiciuni a fost aşadar, pe de o parte, această voinţă de a trage alarma, iar pe de altă parte, alte fapte curioase. Cum ar fi, de pildă, recomandarea OMS de a efectua două injecţii pentru vaccinuri. Niciodată nu s-a făcut aşa ceva înainte. Nu exista nici o justificare ştiinţifică pentru asta. A mai fost şi recomandarea de a utiliza numai vaccinurile speciale brevetate. Nu exista însă nici un motiv pentru a nu adăuga, cum se face în fiecare an, particule antivirale specifice acestui nou virus H1N1, „completând” vaccinul folosit pentru gripa sezonieră. Nu s-a făcut aşa pentru că s-a preferat folosirea materiale vaccinale brevetate pe care marile laboratoare le-au elaborat şi fabricat pentru a fi gata în caz de dezvoltare a pandemiei. Şi procedând astfel nu s-a ezitat să se pună în pericol persoanele vaccinate.

Ce pericol?
Pentru a merge rapid în punerea la dispoziţie a produselor s-au folosit adjuvanţi ai unor vaccinuri, ale căror efecte nu au fost suficient testate. Altfel spus, s-a vrut să se utilizeze în chip absolut aceste noi produse brevetate în loc să se pună la punct vaccinuri în conformitate cu metodele tradiţionale de producţie mult mai simple, mai fiabile şi mai puţin costisitoare. Nu a existat nici un motiv medical pentru acest lucru, ci numai scopuri de marketing.

Pandemia = marele loz pentru companiile farmaceutice

Cum a putut fi justificat acest lucru?
Pentru a înţelege fenomenul, trebuie să ne întoarcem la episodul gripei aviare, 2005 – 2006. Cu acel prilej s-au definit noile planuri internaţionale destinate să facă faţă unei alarme pandemice. Aceste planuri au fost elaborate în mod oficial pentru a se asigura fabricarea rapidă a vaccinurilor pentru cazuri de alarmă. Acest lucru a dus la negocieri între companiile farmaceutice şi guverne. Pe de o parte laboratoarele s-au angajat să fie gata să elaboreze preparatele, pe de altă parte statele le-au dat asigurări că le vor cumpăra pe toate. După acest troc caraghios, industria farmaceutică nu mai avea nici un risc economic dacă se angaja la un nou produs şi era asigurată că va da lovitura în cazul declanşării unei pandemii.

Gripa porcină nu produce nici o zecime din decesele provocate de gripa clasică

Contestaţi diagnosticele stabilite şi gravitatea, chiar potenţială, a gripei A?

Da, e o gripă cât se poate de normală. Ea nu produce nici o zecime din decesele provocate de gripa sezonieră clasică. Tot ce a contat şi tot ce a condus la formidabila campanie de panică la care asistăm este că ea constituia o oportunitate de aur pentru reprezentanţii laboratoarelor care au ştiut vor înşfăca lozul cel mare în cazul declarării pandemiei.

Lansaţi nişte acuzaţii foarte grave. Cum a fost posibil un astfel de proces în sânul OMS?
Un grup de persoane de la OMS e asociat foarte strâns industriei farmaceutice.

Ancheta Consiliului Europei se va îndrepta şi în această direcţie?
Dorim să clarificăm tot ceea ce a putut să determine această formidabilă operaţiune de intoxicare. Vrem să ştim cine a decis, pe baza căror probe ştiinţifice şi cum a fost exercitată mai ales influenţa industriei farmaceutice în luarea deciziilor. Şi trebuie să prezentăm nişte revendicări guvernelor. Obiectivul comisiei de anchetă este să nu mai existe pe viitor false alarme de acest tip. Ca populaţia să se poată baza pe analiza, expertiza instituţiilor publice naţionale şi internaţionale. Ele sunt acum discreditate pentru că milioane de persoane au fost vaccinate cu produse care prezintă eventuale riscuri pentru sănătate. Nu era necesar. Acest lucru a dus şi la o risipire considerabilă a banului public.

Fragment din interviul realizat de Bruno Odent, apărut în publicaţia L’Humanité din 7 ianuarie 2010