Cine este Iisus Hristos Poate fi Mîntuitorul Iisus Hristos – Arhanghelul Mihail?

0
1917

Cine este Iisus Hristos

Poate fi Mîntuitorul Iisus Hristos – Arhanghelul Mihail?

Cel mai exact  despre Mîntuitorul Iisus Hristos ne învată Simbolul Credinţei: ,,Şi întrunul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, unul -născut, carele din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, cel de o fiinţă cu Tatăl, prin carele toate s-au făcut. Carele pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire s-a pogorît din cer, şi s-a întrupat de la Duhul Sfînt şi din Fecioara Maria şi s-a făcut om, şi s-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont şi a pătimit şi s-a îngropat şi a înviat a treia zi după Scripturi, şi s-a înălţat la ceruri şi şade de-a drepta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece vii  şi morţii, a căruia împărăţie nu va avea sfîrşit”. Fiecare cuvânt din această  mărturisire e bazat pe Sfînta Scriptură.

Despre venirea unui Mântuitor, şi o nădejde de mântuire pentru întreaga omenire a vorbit Dumnezeu  chiar primilor oameni după  ce Adam şi  Eva  au păcătuit (Facere 3,15). Dumnezeu prin proorocii Vechiului Testament a descoperit unde, din ce neam, din cine se va naşte Mântuitorul; cum îşi va petrece viaţa pământească, şi cum va pătimi pentru păcatele tuturor. Evreii aşteptau venirea Mântuitorului, şi îl aşteaptă  pînă în ziua de astăzi, neluându-L în seamă, astfel împlinind cuvântul Scripturii. Apostolul Petru vorbeşte evreilor despre Iisus Hristos: ,,Aceasta este piatra cea neluată  în seamă de către voi, zidarii, care a ajuns în capul unghiului; şi întru nimeni altul nu este mântuirea, căci nu este sub cer nici un alt nume, dat între oameni, în care trebuie să ne mântuim noi.” (Fapte 4, 11-12)

Martorii lui Iehova, deşi  la început credeau în Iisus Hristos, începând cu anul 1931 încep să nege Dumnezeirea lui Iisus Hristos, scornind o ,,învăţătură noua” despre Iisus Hristos; după care Mîntuitorul în mod miraculos din Dumnezeu se preface pentru martori – doar în Arhanghelul Mihail. De fapt această erezie nu este nouă, ci este cunoscută deja în istorie ca eresul lui Arie, sau arianismul, ce a fost combătut  la primul Sinod Ecumenic în anul 325. Prevăzând astfel de erezie apostolul Pavel o conbate în primul capitol a Epistolei sale către Evrei. În acest capitol vedem clar că Mântuitorul, Fiul lui Dumnezeu, nu poate fi nicidecum înger: ,,… Făcîndu-Se cu atât mai presus de îngeri, cu cât a moştenit un nume mai deosebit decît ei. Căci căruia dintre îngeri i-a zis Dumnezeu vreodată: ,,Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut”; şi iarăşi: ,,Eu îi voi fi Lui Tată şi El Îmi va fi Mie Fiu”? Şi iarăşi, când aduce în lume pe Cel întâi născut, El zice: ,,Şi să se închine Lui toţi îngerii lui Dumnezeu”. Şi de îngeri zice: ,,Cel ce face pe îngerii Săi duhuri şi pe slujitorii Săi pară de foc”; Iar către Fiul: ,,Tronul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului; şi toiagul dreptăţii este toiagul împărăţiei Tale… Şi căruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodată: ,,Şezi de-a dreapta Mea până când voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale?” Îngerii nu sunt toţi duhuri slujitoare, trimise ca să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii.” În discuţie personală cu Martorii lui Iehova la această temă, după ce ei au zis că Mântuitorul Iisus este Arhanghelul Mihail, am insistat să citească în faţa tuturor acest capitol; toţi l-au înţeles înafară de Martorii lui Iehova; astfel  l-am repetat de vreo 5 ori, pînă cînd aceştia au zis: ,,bine, bine Iisus este Dumnezeu, dar, nu-i Dumnezeu atotputernic”!!! După ce le-am arătat că Mîntuitorul ,,…ţine toate cu cuvîntul puterii Sale,…” (Evrei 1,3) ; ,,Şi  apropiidu-Se Iisus, le-a vorbit lor zicînd: Datu-Mi-s-a  toată puterea în cer şi pe pămînt…” (Matei 28, 18); ( Efeseni 1,21), (Filipeni 3,21), (Coloseni 2,10), (Apocalipsa 3,7). După acestea au încheiat tema ca de obicei cînd n-au ce răspunde, spunând că  totuşi „religia” lor e adevărată, dragostea lor e adevărată, şi au început să judece pe creştini şi preoţi.

În realitate însă în Sfînta Scriptură nu există nici un verset care să arate că Iisus Hristos e  Arhanghelul Mihail, ci  Martorii lui Iehova au  „cârpit” această învăţătură dinr-un verset pe care l-au modificat – 1 Tesaloniceni 4,16: ,,Pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întîi.” Ca să le iasă învăţătura au schimbat ,,la glasul arhanghelului”, cu – ,,cu glas de arhanghel”. Deci: ,,Isus are, aşadar, „glas de arhanghel”. Din acest verset reese că Isus  este arhanghelul Mihail” (Ce ne învaţă în realitate Biblia? P. 219). Dar noi înţelegem cu toţii că dacă ne apucăm să schimbăm versetele în Biblie aşa cum ne place nouă, putem demonstra cu Biblia în mână orice ne trece prin cap. Aceasta o înţeleg şi Martorii lui Iehova  şi din această cauză pe parcursul discuţiei nu mi-au prezentat acest „argument”, spunând că „versetele” ce demonstrează această învăţură sunt „greu de înţeles”!?

Alt „argument” în susţinerea învăţăturii lor ne demonstrează  cât de „logică” şi „adevărată” e învăţătura Martorii lui Iehova: „Potrivit Bibliei, „Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul… şi îngerii lui”(Revelaţia12:7). Deci, Mihail este Comandantul unei armate de îngeri fideli. Din cartea Revelaţia aflăm că Isus are în subordonare o armată de îngeri fideli (Revelaţia 19: 14-16). Apostolul Pavel aminteşte şi el despre, Domnul  Isus, şi „îngerii săi plini de putere” (2 Tesaloniceni 1:7). Prin urmare, Biblia vorbeşte desre Mihail şi „îngerii lui”, precum şi de Isus şi „îngerii săi”(Matei 13:41; 16:27; 24:31; 1 Petru 3:22). Întrucât nu există nici o dovadă în Cuvântul lui Dumnezeu că ar exista două armate de îngeri fideli în cer-una condusă de Mihail şi alta, de Iisus – este logic să tragem concluzia că Mihail este, de fapt, Isus Cristos în poziţie cerească.”(Ce ne învaţă în realitate Biblia? P. 219)

Această „logică” e atât de şubredă şi alogică încât dacă ne folosim de ea, putem „demonstra” că şi Dumnezeu – Tatăl (Iehova) e Arhanghelul Mihail. Cum? Foarte simplu: în Sfînta Scriptură aflăm că şi Dumnezeu – Tatăl  are în subordonare o armată de îngeri  care îi slujeşte, mai mult ca atât Dumnezeu-Tatăl  are un nume special ce demonsrează aceasta  „Domnul Sobaot” (în Bibliile Martorii lui Iehova „Iehova Savaot”) care se traduce ca Domnul  sau conducătorul oştirilor cereşti. ,,Întrucât nu există nici o dovadă în Cuvântul lui Dumnezeu că ar exista două armate de îngeri fideli în cer…” Deci după „logica” Martorii lui Iehova reiese că şi „Iehova Savaot” e arhanghelul Mihail; dar aceasta e un nonsens.

Nicăieri în Biblie Arhanghelul  Mihail nu e numit „Fiul lui Dumnezeu”, „Dumnezeu”, ,,Mântuitor”, „Chipul lui Dumnezeu”, „Fiul Omului”, sau cu vre-un alt nume  ce se atribuie lui Iisus Hristos, ci Sfânta Scriptură ni-l prezintă doar ca mai mare peste îngeri-arhangheli. La (Iuda 1,9) găsim: „Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certîndu-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă…”. Şi dacă avem într-adevăr o logică sănătoasă, şi cunoaştem Noul Testament ne este clar că  Mântuitorul şi Arhanghelul sunt două persoane diferite. Chiar aici mai găsim un argument: dacă  Arhanghelul se „împotrivea diavolului, certându-se cu el…”, reiese că şi diavolul îi stătea împotrivă, certându-se cu arhanghelul Mântuitorului,  însă diavolul nu avea putere să i se împotriviască, ci:

„Iar duhurile cele necurate, cînd Îl vedeau, cădeau înaintea Lui, şi strigau zicând: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.”(Marcu 3 , 11)

„Şi Iisus la certat şi demonul a ieşit…” (Matei 17,18), (Luca9,42);

„Iar în sinagogă era un om, avînd duh de demon necurat, şi a strigat cu glas tare: Lasă! Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu. Şi l-a certat Iisus zicând: Taci şi ieşi din el. Iar demonul, aruncândul în mijlocul sinagogii, a ieşit din el, cu nimic vătămîndu-l.”(Luca 4, 33-35), (Marcu 1, 23-26);

„Şi trecînd El dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizaţi, care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi, încât nimeni nu putea trece pe calea acea. Şi iată au început să strige şi să zică: Ce ai cu noi, Iisuse Fiul lui Dumnezeu? Ai  venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii  Îl rugau zicînd: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci…”(Matei 8, 28-31), (Marcu5, 2-13), (Luca8, 27-33).

Sfânta Scriptură e plină de mărturii despre Dumnezeirea lui Iisus Hristos, şi în cele de mai jos voi prezenta doar câteva dintre ele:

(1 Timotei 3, 16)  „Şi cu adevărat, mare este taina dreptei credinţe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă.”

(Coloseni 2, 8 -10) „Luaţi aminte să nu vă fure mintea cineva  cu filosofia şi cu deşarta  înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe  ale lumii şi nu după Hristos. Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii, şi sunteţi  deplini  întru El, care este cap a toată domnia şi stăpânirea.”

(Coloseni 1,15) „ Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevăzut, mai întâi născut decît toată făptura.”

(Evrei 1,2-3) (Dumnezeu-Tatăl ) „În zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor a toate şi prin care a făcut veacurile; Care, fiind strălucirea slavei şi chipul fiinţei Lui şi care ţine toate cu cuvîntul puterii Sale, după ce a săvârşit, prin El însuşi, curăţirea păcatelor noastre, a şezut de-a dreapta slavei întru cele prea înalte.”

(Evrei 1, 8-9) „Iar către Fiul: „Tronul Tău, Dumnezeule, În  veacul veacului; şi toiagul dreptăţii este toiagul împărăţiei Tale. Iubit-ai  dreptatea  şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeule , Dumnezeul Tău cu untdelemnul  bucuriei, mai mult decît pe părtaşii Tăi.”

(Romani 9,5) „…Hristos, cel ce este peste toate Dumnezeu, binecuvântat în veci. Amin!”

( Tit 2, 13) „ Şi să aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.”

( Ioan 20, 28) „ Şi a răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu.”

( Ioan 1,1) „ La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.”

( 2 Corinteni 5, 19) „Pentru că Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine Însuşi, nesocotindu-le greşelile lor şi punând în noi cuvântul împăcării.”

(2 Petru 1,1) „Simon Petru, slujitor şi apostol al lui Iisus Hristos, celor ce prin dreptatea Dumnezeului nostru şi al Mântuitorului  Iisus Hristos au dobândit o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră.”

(1 Ioan 4,1-3; 5, 12-13; 5, 20) „ Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercetaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume. În aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu. Şi orice duh care nu mărturiseşte  pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar  în lume… Cel ce are pe Fiul are viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa. Aceasta am scris vouă, care credeţi în numele Fiului lui Dumnezeu, ca să ştiţi că aveţi viaţă veşnică… Ştim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică în Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci.”- cred că comentariile asupra versetelor sunt de prisos.

(Filipeni 2 , 5-6); (Ioan 5, 18- 23); (1 Ioan 2, 22-24). Şi multe alte versete prin care aflăm că Biblia învăţă cu totul altceva decît învaţă Martorii lui Iehova.

Învăţătura Martorii lui Iehova despre Iisus Hristos – este plină de defăimare; în ea se afirmă cu cuvinte (frumoase) că Iisus este de fapt „prima lucrare de creaţie  a lui Dumnezeu” (Coloseni 1, 15) (p.41) – Arhanghelul  Mihail, prin intermediul  căruia Dumnezeu a creat lumea. Vrând să răscumpere pe oameni Dumnezeu a trimis pe Fiul Său-Arhanghelul pe pământ, unde El  S-a întrupat în Iisus, care, până la  botez a fost un om obişnuit „un om bun”? La botez „când spiritul lui Dumnezeu sau forţa sa activă, a fost revărsat asupra lui în acea zi, Isus a devenit Mesia, sau Cristos, cel desemnat să fie Conducător şi Rege”(p.40)?

Vindecările făcute de Mîntuitorul, au fost făcute „cu puterea spiritului lui Dumnezeu„!?

Pentru „lucrarea lui Dumnezeu” (p.45) a fost insultat şi maltratat, „arestat, acuzat de martori falşi… Pironit pe stâlp, … Isus a fost înviat de Tatăl său ceresc la viaţă spirituală (1 Petru 3,18)… aşteptând să primească putere regală. – Evrei 10:12 , 13″? (Ce ne învaţă în realitate Biblia?p.46)

Aceste abateri de la învăţătura Scripturii o să le cercetăm mai jos; şi o să vedem ce ne învaţă în realitate Biblia.

1. În primul rînd afirmarea că Iisus Mîntuitorul a fost „prima lucrare de creaţie a lui Dumnezeu” nu este un adevăr Biblic. Versetul prezentat de ei (Coloseni 1, 15) sună în felul următor: „Acesta este chipul lui Dumnezeu celui  nevăzut, mai întâi născut decât toată făptura”, şi la ei în carte găsim „întâi născut decât toată creaţia”, iar mai apoi, făcându-se că nu văd scriu că Hristos e „prima lucrare de creaţie a lui Dumnezeu”, de parcă cuvîntele  născut  – creat au aceiaşi însemnătate. De fapt nu e necesar să fii mare filolog  ca să înţelegi că aceste cuvinte au înţelesuri diferite. Într-adevăr  îl putem numi pe Dumnezeu Tatăl  creator, fiincă chiar la începutul Bibliei găsim cum a creat lumea, (dar împreună cu Fiul, care, e şi El Creator – Coloseni 1,16); în privinţa Fiului, – Dumnezeu Tatăl nu-l creează, ca pe celelalte fiinţe sau lucruri, ci, Îl naşte. Astfel  Biblia arată că Fiul este „întâi născut” , „unul născut” şi „născut mai înainte de veci” din fiinţa lui Dumnezeu Tatăl, fiind de o fiinţă cu Tatăl, precum Tatăl are fiinţă Dumnezeiască, aşa şi Fiul prin naştere capătă o fire Dumnezeiască.

Aici socot de cuviiţă să arăt că Martorii lui Iehova neavând argumente că Hristos nu-i Dumnezeu  folosesc un fel de „îndreptăţire”, dând astfel de replică: „dar şi noi suntem fiii lui Dumnezeu”. – Într-adevăr Scriptura arată că şi noi oamenii după bunătatea lui Dumnezeu putem fi numiţi  fiii lui Dumnezeu; mai  mult ca atât în Noul Testament găsim criterii după care putem deveni fiii lui Dumnezeu: „Şi celor cîţi l-au primit (pe Iisus Hristos), care cred în numele Lui, le-a dat putere să se facă fii ai lui Dumnezeu.”(Ioan 1,12) Acest verset clar ne arată cine pot fi fiii lui Dumnezeu, iar Martorii lui Iehova nu pot fi, deoarece nu cred în Iisus Hristos!!!

Cu toate acestea noi nu ne putem asemăna cu Fiul lui Dumnezeu, deoarece noi suntem creaţi, iar Fiul lui Dumnezeu e născut din fiinţa lui Dumnezeu, şi este Dumnezeu.

2. O altă scornire în învăţătura Martorii lui Iehova despre Hristos: că Fiul S-a întrupat în Iisus, care, până la  botez a fost un om obişnuit „un om bun”!? La botez „când spiritul lui Dumnezeu sau forţa sa activă, a fost revărsat asupra lui  în acea zi, Isus a devenit Mesia, sau Cristos, cel desemnat să fie Conducător şi Rege”(p.40).?

Nicăieri în Biblie nu găsim confirmare la această învăţătură, din contra Vechiul Testament e plin de mărturii ce arată cum, unde, din cine trebuie să se nască Mîntuitorul, iar la începutul Noului Testament iarăşi se descrie detailat naşterea Mîntuitorului, îngerul Gavriil vesteşte Fecioarei Maria: ,,Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare, şi Fiul lui Dumnezeu se va chema…”(Luca 1 ,31-32); deci de la zămislire se vede că Iisus nu-i un om obişnuit, ci Fiul lui Dumnezeu.

Care este mărturia dreptului Simeon despre prunc? (Luca 2, 28-32) „El L-a primit în braţele sale, a binecuvântat pe Dumnezeu, şi a zis: Acum slobozeşte pe robul Tău Stăpâne, după cuvîntul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, Lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă norodului Tău Israel”. Deci dreptul Simeon a văzut atunci, în pruncul Iisus – Mîntuitorul multaşteptat. Într-adevăr  până la vârsta maturităţii lui Iisus,  avem puţine informaţii în Biblie despre El, dar aceasta se datorează faptului că la evrei până la vârsta de 30 de ani – vârsta maturităţii, nu era voie să înveţi public pe cineva. Botezul însă nu se face după cum spun Martorii lui Iehova ca Iisus să devină Hristos, Mesia (care se traduce „uns”), fiincă încă împăratul David proorocind despre Iisus  mărturiseşte că El este deja „Uns” (Psalmi44,9) „Iubita-i dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decît pe părtaşii Tăi.”

Iar Botezul L-a primit Mîntuitorul  nu pentru Sine, ca cum ar fi avut nevoie de botez.

Sf. Ioan Botezătorul fiind conştient de acest fapt „îl oprea zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?” (Matei 3, 14). Iar Mântuitorul S-a botezat „ca să împlinească toată dreptatea” (Matei 3, 14). Într-adevăr Botezul Domnului e un moment important în istoria creştinismului, moment în care s-a arătat Sfînta Treime oamenilor – Dumnezeu Tatăl în cer, Dumnezeu Fiul în apele Iordanului, şi Dumnezeu Duhul  Sfînt în chip de porumbel.

Care este mărturia  Sf. Ioan Botezătorul? „Şi eu nu-L cunoşteam pe El, Dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste care vei vedea Duhul pogorându-Se şi rămânând peste El, acela este cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu.”(Ioan 1, 33-34) Iarăşi vedem că prin pogorârea Duhului Sfânt Iisus  nu primeşte ceva, sau devine cineva, ci, doar e recunoscut de Ioan Botezătorul; nu că devine, ci că deja „este Fiul lui Dumnezeu”. Iar  Dumnezeu Tată zice: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care bine am voit”( Matei 3, 17), deci este deja „ înainte de veci”, ci nu a devenit , după cum afirmă Martorii lui Iehova.

După logica Martorii lui Iehova, arhanghelul  Mihail vine pe pământ, se întrupează în Iisus iar în timpul vieţii pămînteşti devine  prin botez  Hristos, deci este „ridicat  în rang” de Dumnezeu Tatăl. Dar după cu am văzut mai sus Biblia ne învaţă că Iisus este Dumnezeu, Creator, Hristos, Fiul lui Dumnezeu… înainte de a se întrupa, iar prin întrupare n-a mai căpătat ceva pentru El, ci din contra: „Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci s-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-se până la moarte…” (Filipeni 2,6-8)!

3. Altă învăţătură  greşită: Vindecările făcute de Mîntuitorul, au fost făcute „cu puterea spiritului lui Dumnezeu„.? Se are în vedere că cu puterea lui Dumnezeu Tatăl, nu cu puterea Sa personală. Aici  Martorii lui Iehova au neatenţia să pună trimitere la un verset ce  „argumentează”  această învăţătură: (Matei14,14) „Şi ieşind, a văzut mulţime mare şi I S-a făcut milă de ei şi a vindecat pe bolnavii lor”- acest verset, după cum vedem  nici pe  departe  nu susţine aşa ceva, iar cei care l-au pus aici, l-au pus cu nădejdea că nimeni nu-l va citi din Biblie.

Ce ne învaţă Scriptura la acest subiect?

(Matei 9, 28-29 ) „După ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi Iisus i-a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, Zicând: După credinţa voastră fie vouă!…”

(Luca8,46) „ Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Căci am simţit o putere care a ieşit din Mine.”

( Luca 18, 40-41) „ Şi oprindu-Se, Iisus a poruncit să-l aducă la El; şi apropiindu-Se l-a întrebat: ce voieşti să-ţi  fac? Dar el a zis : Doamne să văd!”

Deci cu a cui putere făcea Mântuitorul  vindecările?

Mântuitorul nu numai că a făcut minuni cu puterea Sa proprie, ci a dat puterea Sa de a vindeca pe neputincioşi  Sfinţilor Apostoli:

(Matei 10,1) „Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă.” (Marcu 3,14-15; 6,7; 16,17-18; Luca 9,1);

(Luca 10,19) „Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma.”

(Fapte 9, 34) „Şi Petru i-a zis: Enea, te vindecă Iisus Hristos. Ridică-te şi strângeţi patul.”

(Fapte 3, 6 ) „ Iar Petru a zis: Argint şi aur nu am; dar ce am, aceea îţi dau. În numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, scoală-te şi umblă.”

(Fapte 14,3) „Deci multă vreme a stat acolo, grăind cu îndrăzneală întru Domnul, Care dă mărturie pentru cuvântul harului Său, făcând semne şi minuni prin mâinile lor .”

(Romani 15, 18-19) „Căci nu voi cuteza să spun ceva din cele ce n-a săvârşit Hristos prin mine, spre ascultarea neamurilor, prin cuvânt şi prin faptă, prin puterea semnelor şi a minunilor…”

Dacă nu ar fi avut Mântuitorul putere proprie de a face minuni, cum ar fi puput s-o dee ucenicilor Săi?

Aici vreau să mai atrag atenţia şi la faptul că Sfinţii Apostoli, n-au făcut nici o minune în numele lui Iehova, ci doar în numele lui Iisus Hristos!!!

4. La  afirmaţia că Mântuitorul a fost pironit pe stâlp vă îndemn să citiţi articolul „Răstignit pe cruce sau atîrnat pe stîlp?” http://ortodoxia.md/descopera/24-despre-martorii-lui-iehova/1405-rastignit-pe-cruce-sau-atarnat-pe-stalp, iar din Scriptură aş adăuga mărturiile Sf. Apostoli despre cruce:

(1Corinteni 1,18) „Căci cuvîntul Crucii, pentru cei ce pier este nebunie, iar pentru noi cei ce ne mântuim este puterea lui Dumnezeu.”

(Efeseni 2,16) „Şi să-i împace cu Dumnezeu pe amândoi, uniţi într-un trup, prin cruce omorând prin ea vrăjmăşia.”

(Efeseni 6, 14) „Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine şi eu pentru lume.”

( Coloseni 2, 14-15) „ Ştergând zapisul ce era asupra noastră, care ne era protivnic cu rânduielile lui, şi l-a luat din mijloc, pironindu-l  pe cruce. Dezbrăcând (de putere) începătoriile şi stăpâniile, le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin cruce.”

Am două întrebări:

1.      De ce se tem  Martorii lui Iehova de Sf. Cruce, dacă prin ea dobândim  puterea lui Dumnezeu, prin ea e omorâtă vrăjmăşia, ea este lauda Apostolilor, pe ea este pironit zapisul păcatelor noastre şi prin ea e biruit diavolul?

2.      Cine sunt Martorii lui Iehova şi toţi sectanţii, după ce învaţă că Sf. Cruce este idol?

5. Prin  afirmaţia:…Isus a fost înviat de Tatăl său ceresc la viaţă spirituală (1 Petru 3,18)..” , Martorii lui Iehova vor să „demonstreze” că Iisus Hristos n-a înviat cu puterea  Sa. Biblia însă ne arată că:

(Ioan 2,22) „ Deci, când S-a sculat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că aceasta o spusese şi au crezut  Scripturii şi cuvântului pe care îl spusese Iisus.”

( Ioan 10, 17-18) „Pentru aceasta mă iubeşte Tatăl, fiincă Eu îmi pun sufletul, ca iarăşi să-l iau. Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca să-l pun şi putere am iarăşi să-l iau...”

(Ioan 2, 19) „ Iisus a răspuns şi le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile Îl voi ridica.”

La prima vedere aceste versete  contrazic  versetele ( Fapte 2, 24; Efeseni 1, 20) în care se arată  că Iisus a fost înviat de Dumnezeu  Tatăl, şi  noi ştim că învăţăturile în Biblie  nu se contrazic.

Cine dar a înviat pe Iisus? Toate aceste versete ce arată că: 1. – Iisus a înviat singur, şi că 2. – a fost înviat de Dumnezeu Tatăl  ne confirmă  că această Lucrare Mântuitoare – Învierea este  o lucrare comună a lui Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul, şi încă odată ne demonstrează  că Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu este  „una”  cu  Dumnezeu  Tatăl. ( Ioan 10, 30) „Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem.” (Ioan 10, 37-38) „Dacă nu fac  lucrările Tatălui Meu, să nu credeţi în Mine. Iar dacă le fac, chiar dacă nu credeţi în Mine, credeţi în aceste lucrări, ca să ştiţi şi să cunoaşteţi că Tatăl este în Mine şi Eu în Tatăl.”

6. Martorii lui Iehova  continuând  să  subordoneze pe Dumnezeu Fiul, faţă de  Dumnezeu Tatăl  afirmă că Iisus sa înălţat la cer „…aşteptând să primească putere regală. Evrei10:12, 13″? (Ce ne învaţă în realitate Biblia?p.46) – deci după spusele lor Iisus aşteaptă şi încă n-a primit „puterea regală”.

Şi iarăşi au neatenţia să deie trimitere  la (Evrei 10, 12-13): „Acesta dimpotrivă, aducând o singură jertfă pentru păcate, a sezut în vecii vecilor de-a  dreapta lui Dumnezeu, şi aşteaptă până când vrăjmaşii Lui vor fi puşi aşternut picioarelor Lui.” – iar despre „putere regală” nu e nici un cuvânt. Când citesc sau aud astfel de „învăţături” de fiecare dată mă conving  că Martorii lui Iehova „studiază Biblia” nu din Biblie, ci din revistele lor. De fapt  o parte a acestui verset  este citat de Apostolul Pavel din – Psalmi 109,1 şi cum nu ar dori de tare  Martorii lui Iehova  din acest verset nu   poate ieşi că Mântuitorul  abia aşteaptă să primească  putere regală. Însuşi Mântuitorul foloseşte acest verset, şi ne arată cum trebuie să-l primim –

(Matei 22,41-46) „Şi fiind adunaţi fariseii i-a întrebat Iisus, zicînd: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui Fiu este?  Zis-au Lui: Al lui David.  Zis-a lor : Cum deci David în duh, îl numeşte pe El Domn? – zicând: „Zis-a Domnul Domnului meu: Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale”. Deci dacă David Îl numeşte pe El domn, cum este fiu al lui? Şi nimeni nu putea să-I răspundă cuvânt şi nici n-a mai îndrăznit cineva, din ziua aceea, să-L mai întrebe.” Această întrebare e valabilă şi pentru Martorii lui Iehova. Apropo, aici aş mai pune una – Dacă Iisus a fost pur şi simplu „un învăţător, un om plin de căldură  şi tandreţe, un exemplu perfect de ascultare de Dumnezeu.” (Ce ne învaţă în realitate Biblia?p.46) sau un înger mai mare (Arhanghel);- era Dumnezeu Tatăl Să-i spuie astfel de cuvinte: „Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale” ? Oare nu ne vorbeşte aceasta  că Fiul este egal cu Tatăl?

Cât despre putere regală vreu să-i dezamăgesc pe Martorii lui Iehova – Mântuitorul de acum o are şi de foarte  multă vreme – (IPetru 3,22) „Care, după ce S-a suit la cer, este dea dreapta lui Dumnezeu, şi i se supun lui îngerii şi stăpâniile şi puterile.”

(Apocalipsa 17,14) „Ei vor porni război împotriva Mielului, dar Mielul îi va birui, pentru că este Domnul Domnilor şi Împăratul Împăraţilor…”.

(Apocalipsa 19, 16) „Şi pe haina Lui şi pe coapsa Lui are nume scris: Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.” (Apocalipsa 11,15;17)

(Fapte 10,36) „Şi El a trimis fiilor lui Israel cuvântul, binevestind pacea prin Iisus Hristos: Acesta este Domn peste toate.”

(Matei 28,18) „ Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea în cer şi pepământ.

(Filipeni 2,10) „ Ca în numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de desubt.”

Evreii îl aşteptau pe Hristos ca pe un împărat pământesc, care să-i unească şi să-i scoată din robia romanilor, iar după ce Mântuitorul a săvârşit minunea înmulţind pâinile ei îl căutau să-L facă rege, doar că Mântuitorul a venit pe pământ ca un Împărat al sufletelor noastre. De aceea  la întrebarea lui Pilat: „Tu eşti regele iudeilor?” Mântuitorul îi răspunde: „Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta…” (Ioan 18; 33,36) – deci dacă în acea vreme Iisus avea Împărăţia Lui „nu din lumea aceasta”, îl putem numi  pe Mântuitorul şi Împărat cu „putere regală”.

(1 Ioan 4, 1-3; 5, 12-13; 5, 20) „Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercetaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiincă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume. În aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu. Şi orice duh care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar  în lume… Cel ce are pe Fiul are viaţa; cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa. Aceasta am scris vouă, care credeţi în numele Fiului lui Dumnezeu, ca să ştiţi că aveţi viaţă veşnică… Ştim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică în Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci.”

Ca să înţelegem cât de mare este prăpastia între adevărul Scripturii şi învăţătura Martorii lui Iehova despre Mântuitorul  Iisus Hristos vă propun să facem  un experiment destul de simplu. Luăm Biblia, un căieţel şi un stilou; citim la rând toate cărţile Noului Testament, însemnând în caieţel versetele în care Mântuitorul mărturiseşte despre Sine; Dumnezeu Tatăl  şi apostolii mărturisesc despre Mîntuitorul Iisus Hristos, iar apoi comparăm toate aceste învăţături, cu afirmaţia Martorii lui Iehova că Iisus nu e Dumnezeu ci doar un înger mai mare (Arhanghel). Acest experiment îl propun şi martorilor, dar cu o Biblie Ortodoxă (în discuţii particulare ei afirmă că Biblia noastră şi a lor e aceiaşi, numai că s-au  făcut „traduceri” noi ce n-au scimbat decît cuvintele arhaice, şi numele lui Dumnezeu) iar apoi să compare aceste versete – cu Biblia lor şi să se convingă că versetele ce învăţă despre Mântuitorul sunt transformate, schimonosite iar unele sunt atât de deformate că rămân fără de sens. Apoi să mediteze dacă e corect să schimbi sensul Scripturii după cum îţi place, şi, de ce fel de „duh” au fost conduşi conducătorii Organizaţiei lor când au compus această învăţătură ce defaimă pe Fiul lui Dumnezeu.

Preot Ioan Goncear