Un nou baby boom în Europa

0
310
Un nou baby boom în Europa
Statele Uniunii Europene (UE) raportează o rată a natalităţii în creştere, numărul naşterilor din unele ţări, precum Irlanda sau Franţa, depăşind recorduri vechi de 30 de ani La baza acestui fenomen stă o protecţie socială eficientă, susţin sociologii I se adaugă imigraţia (în Italia), dar şi ajutoarele financiare primite de la stat, binevenite în toiul crizei economice România nu se înscrie în acest tipar, ţara noastră făcând notă discordantă, pentru că „realităţile de la noi sunt mult diferite de cele din alte state ale UE. În primul rând, politicile ce privesc familia nu au coerenţa şi consistenţa celor din alte state UE”, potrivit profesorului Ioan Bolovan, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Mai multe state ale Uniunii Europene cunosc o creştere a ratei fertilităţii, tendinţă ce ar putea părea surprinzătoare în contextul actualei crize economico-financiare, în multe state raportându-se chiar număr record de naşteri în ultimii 30 de ani. EurActiv analizează şi prezintă motivele care se ascund în spatele numărului ridicat de naşteri din diverse state europene.
De exemplu, în Franţa, criza nu a descurajat cuplurile care îşi doreau un copil, ba chiar dimpotrivă; în 2008, rata natalităţii a crescut cu 1,2% faţă de precedentul an, iar tendinţa pare stabilă. Cu 829.000 de naşteri pe an, Franţa a atins rate ale fertilităţii nemaiegalate din 1981. Cu mai bine de doi copii de femeie, Franţa are a doua cea mai mare rată a fertilităţii din Europa, după Irlanda, o ţară cu puternice tradiţii catolice.
Nivelul bun al protecţiei sociale stă la baza creşterii ratei natalităţii
Sociologii explică „baby boom-ul” din Franţa prin nivelul bun al protecţiei sociale din ţară. În plus, spun psihologii, în perioade de criză, francezii au tendinţa de a se întoarce la valorile fundamentale, precum familia. Franţa nu a cunoscut o scădere a ratei natalităţii nici în perioada crizei petrolului, din anii 1970, arată statisticile.
Tot statisticile arată însă că femeile franceze tind să devină mame la vârste tot mai înaintate, iar numărul copiilor născuţi din părinţi necăsătoriţi este în creştere, reprezentând, în 2008, 52% din totalul naşterilor – cu 10% mai mult decât în 1998.
În Belgia se observă o tendinţă similară, presa vorbind deja despre un „baby boom”, aici rata fertilităţii atingând valoarea fără precedent de 1,7 copii de femeie, iar în Bruxelles este chiar de 2. Prin comparaţie, în urmă cu 15 ani, rata fertilităţii era de 1,56 copii de femeie. Sociologii au explicat această creştere a ratei natalităţii prin schimbarea modelelor sociale: pe măsură ce tot mai multe cupluri divorţează, se formează noi cupluri care doresc să aibă şi ele copii.
În Italia, 15% dintre nou-născuţi proveneau, în 2008, din mame străine
În această ţară, surprinzătorul baby boom pare alimentat de creşterea fertilităţii şi de imigraţie. Deşi nu există deocamdată statistici actualizate pentru 2009, presa locală relatează despre rate record ale naşterilor în diverse maternităţi din ţară. Annamaria Celesti, medic ginecolog şi consilier regional în Toscana, consideră că tocmai criza economică a determinat femeile să facă mai mulţi copii. „Copiii sunt motorul revenirii societăţii, deoarece ei reprezintă o investiţie pentru familie şi o mare resursă economică pentru viitor”, spunea ea.
În mod tradiţional o ţară de destinaţie a imigranţilor, populaţia Italiei a crescut în fiecare an al ultimului deceniu, însă acest lucru se datorează aproape exclusiv imigraţiei. Nu mai puţin de 15% din numărul nou-născuţilor din 2008 proveneau din mame străine, iar o situaţie similară se observă şi în Marea Britanie. Dacă în 2001 rata fertilităţii era de 1,63 copii de femeie, în 2009 aceasta ajunsese la 1,96. Dar şi aici, ca şi în Italia, imigranţii joacă un rol important. În Marea Britanie a crescut mai mult ca niciodată numărul femeilor la vârsta la care ar putea să aibă un copil provenite din Pakistan, India, Europa de Est sau Africa. Cele mai multe mame nebritanice care au născut anul acesta proveneau din Pakistan, însă şi mamele poloneze vin din urmă într-un ritm alert.
„Bebeluşii crizei”
În Islanda, presa vorbeşte tot mai mult despre „bebeluşii crizei”, statisticile arătând o creştere cu 3,5% a numărului naşterilor în intervalul 1 ianuarie-10 august 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Analiştii spun că, în Islanda cea puternic lovită de criză, oamenii dau dovadă de simţ practic şi profită de ajutoarele sociale oferite de Guvern.
Părinţii primesc nouă luni de concediu plătit după naşterea unui copil: trei luni pentru mamă, trei luni pentru tată, iar restul de trei luni poate fi luat de oricare dintre ei.
În Finlanda, încă din 2008 existau semnele unui baby boom, iar tendinţa se menţine şi anul acesta. Anul trecut s-au născut cu 800 de copii mai mulţi decât în 2007, rata fertilităţii fiind la cele mai ridicate cote din acest deceniu – 1,85 copii de femeie.
Fenomenul de baby boom se resimte şi în unele ţări din Europa de Est, lucru explicat de specialişti prin „efectul de prindere din urmă”, după anii de greutăţi îndurate în procesul de tranziţie de la comunism la economia de piaţă, când multe cupluri au amânat decizia de a avea un copil.
Statisticile din Varşovia arată că în capitala Poloniei se înregistrează un număr mult mai mare de nou-născuţi decât în ultimii ani. Presa relatează zilnic despre maternităţi aglomerate, atât în saloane, cât şi pe coridoare. În Bulgaria, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, numărul nou-născuţilor era deja cu 7% mai mare decât în 2008.
România face notă discordantă din cauza politicilor incoerente privind familia
Şi în România ar putea să se producă un baby boom, însă acest fenomen este mai dificil de surprins, de vreme ce sute de mii de români sunt plecaţi la muncă în străinătate, în special în Italia şi Spania. Profesorul Ioan Bolovan de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj nu crede însă că România va asista la un baby boom, deoarece „realităţile de la noi sunt mult diferite de cele din alte state UE. În primul rând, politicile ce privesc familia nu au coerenţa şi consistenţa celor din alte state ale UE. Noi nu avem decât măsuri disparate şi o lipsă de viziune. Starea proastă a economiei contribuie şi ea la aceste realităţi, precum şi absenţa unei strategii pe termen mediu şi lung”.
Potrivit statisticilor naţionale, numărul populaţiei a continuat să scadă şi în luna iunie 2009, această tendinţă fiind similară cu cea a ultimelor luni. La nivel naţional, în luna iunie s-au născut 18.478 de copii, ceea ce înseamnă 10,5 născuţi vii la 1.000 de locuitori, cu 1.368 mai mulţi decât în luna mai a acestui an. Comparativ cu numărul naşterilor, numărul deceselor înregistrate în iunie 2009 este de 19.731, cu 726 de decedaţi mai puţin decât în luna mai.
Aşadar, excedentul numărului de persoane care au decedat faţă de cel al naşterilor a determinat scăderea numărului populaţiei în luna iunie cu 1.253 de persoane, ceea ce constituie un spor natural negativ.
„Copiii români cresc la bunici, rude sau vecini”
În România, o întreagă generaţie de copii creşte pe la bunici şi vecini, pentru că părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate şi nu-i pot lua cu ei, scrie pagina germană pentru femei brigitte.de.
Orfani ai UE, care cresc la bunici, rude sau vecini, pentru că părinţii lor lucrează în străinătate, există în multe ţări din Europa de Est. România, una dintre cele mai sărace dintre aceste ţări şi din care, din cauza actualei crize, investitorii se retrag cu precădere, este afectată în mod deosebit de acest fenomen. Din 2007, România este membră a UE, în străinătate lucrând, conform estimărilor, circa 3,4 milioane de români, adică o cincime din forţa de muncă a ţării. În urma lor rămân în România, potrivit Unicef, circa 350.000 de copii. Circa 125.000 dintre aceşti copii, la care sunt plecaţi ambii părinţi, se află în grija lucrătorilor sociali şi a psihologilor, în timp ce Guvernul român a pus la dispoziţie un număr de urgenţă, pe care copiii lăsaţi acasă de părinţi îl pot folosi pentru a cere ajutor. Acest ajutor ajunge însă rar în satele îndepărtate ale României.
Explozia demografică în SUA de după 1945: 77 de milioane de copii în 15 ani
Cel mai celebru baby-boom din istorie este cel înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial, când numai în America se estimează că s-au născut 77 de milioane de copii între 1945 şi 1960. Această perioadă a fost urmată de un aşa-numit „baby-boom ecou” – un val de naşteri din părinţi născuţi ei înşişi în baby-boom-ul de după război, care a durat aproximativ între 1980 şi 1999. Se consideră că fenomene de baby-boom se produc în general în perioade de creştere economică susţinută, stabilitate şi optimism, deşi unii cercetători încep să conteste acum această abordare. Actuala criză economică, declanşată în 2007 în SUA, este considerată cea mai puternică de după Marea depresiune din 1929, care a deschis drumul, într-o oarecare măsură, celui de-al Doilea Război Mondial.