Rastignit pe cruce sau atarnat pe stalp?

1
2578
Răstignit pe cruce sau atîrnat pe stîlp?
Problema instrumentului pe care a fost răstignit Mîntuitorul lumii, Iisus Hristos, este o problemă izvorîtă din cercetările Organizației Martorii lui Iehova care la rîndul lor o perioadă de timp au acceptat ca instrument al omorîrii Crucea, iar mai tîrziu, în urma unor cercetări științifice, au ajuns la concluzia că Iisus Hristos „…a fost atîrnat pe un stîlp vertical obișnuit fără vreo bară transversală, numindu-l stîlp de tortură.” (Traducerea Lumii Noi, 2006, p.1694) După afirmațiile Martorilor lui Iehova ( mai departe M.I.) „… nu există nici o dovadă că termenul grecesc ” stavros „, întrebuințat în Noul Testament a-r însemna o cruce ca aceea pe care o foloseau păgînii ca simbol religios cu secole înainte de Hristos.” ( T.L.N. p.1693-1694).
Ei mai afirmă că „…în greaca clasică termenul „stavros” are aceeași însemnătate ca în geaca comună (koine), în care au scris apostolii, adică un stîlp vertical, un par sau un pilon asemănător celui folosit la fundații.” ( T.L.N. p.1694).
Real, ca și în alte limbi, limba greacă are termeni care au mai multe însemnătăți, respectiv și termenul grecesc „tavros”- înseamnă ” stîlp; par, pilon; cruce”, fapt care poate fi verificat întrebînd pe oricine cunoaște limba greacă, sau oricare dicționar. Dar, totuși, dacă acest termen înseamnă și „stîlp” și „cruce”, apare întrebarea; Totuși a fost Iisus Hristos răstignit pe cruce sau atîrnat pe stîlp? Răspunsul la această întrebare ni-l oferă Sf. Scriptură prin, cel puțin, două versete bine argumentate,  „Deci au zis lui ceilalți ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mîinile Lui, semnul cuielor, și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mîna mea în coasta Lui, nu voi crede.” ( Ioan 20:25) , acest verset ne arată că cuiele la mîini, ( atrageți atenția că picioarele nu sînt menționate deloc aici) sînt scrise la numărul plural, iar în viziunea M.I. Iisus a fost atîrnat cu mîinile în sus una peste alta, bătute cu un singur cui fapt care se contrazice cu versetul de mai sus, iar al doilea verset este: ” Și deasupra capului au pus vina Lui scrisă: Acesta este Iisus, regele iudeilor.” ( Mat. 27:37), aici observăm că tăblița cu vina Lui a fost pusă deasupra capului, iar în viziunea M.I. tăblița este pusă deasupra mîinilor, fapt care iarăși se contrazice cu versetul de mai sus. Aceste versete împreună ne arată cu claritate că Iisus Hristos a fost răstignit pe Cruce, precum ne învață Biserica 2000 de ani, și nicidecum atîrnat pe stîlp precum afirmă M.I. de cîteva decenii. Demn de menționat este și faptul că pentru cuvîntul „stîlp” în limba greacă mai există termenul ” stilon”, care se întîlnește în Sf. Scriptură de cîteva ori: Gal. 2:9, 1Tim. 3:15, Apoc. 3:12, 10:1, iar pentru cuvîntul ” cruce ” există doar termenul „stavros”, cît despre acei care dau crezare acestor învățături Sf. Apostol Pavel îi preîntîmpină prin epistola către Galateni 1:6-9 spunîndu-le: „ Mă mir că așa degrabă treceți de la cel ce va chemat la altă Evanghelie, care nu este alta, decît că sînt unii care vă tulbură și voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos. Chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decît aceea pe care v-am vestit-o – SĂ FIE ANATEMA! Precum v-am spus mai înainte, și acum vă spun iarăși: Dacă vă propovăduiește cineva altceva decît ați primit – SĂ FIE ANATEMA!” Aici observăm cu claritate că M.I. învață contra Evangheliei deaceea ei și cei ce urmează acestei învățături cad sub această ANATEMIZARE.
Un alt, așa numit argument, că Hristos a fost atîrnat pe stîlp, este o imagine a unui ucigaș atîrnat pe un stîlp, din cartea autorului Justus Lipsius (1547-1606), dar aici M.I. au redat doar imaginea unui ucigaș pe cînd acest autor redă în cartea sa diferite instrumente pe care erau omorîți și chinuiți ucigașii la romani dintre care este și crucea Sf. Apostol Andrei cel întîi chemat, răstigniri cu capul în jos etc., dar cînd acest autor ajunge la Iisus Hristos el Îl redă răstignit pe crucea tradițională precum învață Biserica lui Hristos, deaceea afirmația dată nu poate fi nicidecum un argument, deoarece Lipsius nu-L redă pe Hristos atîrnat pe stîlp, ci răstignit pe cruce.
Alt termen la care se referă M.I. este termenul grecesc „xylon”, care în viziunea lor înseamnă și „stîlp” pe lîngă „copac”, „lemn”. Dar aici realitatea iarăși este alta, deoarece acest termen se traduce ca ceva „din lemn”, ceea ce ne arată că acest termen se poate traduce și ca „cruce” pe lîngă „copac, lemn, stîlp.”
O altă mare eroare pe care M.I. au acceptat-o ca adevăr este afirmația lui Hermann Fulda, în cartea sa „Das Kreuz und die Kreuzigung”, Wroclaw, 1878, p.109, care a ajuns la concluzia că ” … Isus a murit pe un stîlp simplu. În favoarea acestei afirmații există următoarele argumente:
a) folosirea obișnuită pe atunci a acestui mijloc de execuție în Orient;
b) indirect, chiar relatarea despre suferințele lui Isus și
c) numeroasele declarații ale primilor părinți ai bisericii. „
Aici v-om atrage atenția anume cuvintelor evidențiate „numeroasele declarații ale primilor părinți ai bisericii.”, deoarece acei primi părinți ai Bisericii au scris tocmai despre Cruce. Redăm mai jos cîteva mărturisiri:
1. Sf. Mucenic Iustin Filosoful (…) în:„ Dialogul cu iudeul Trifon”, cap. 40 (387-388) „Și porunca de a fi consumat tot mielul acela era un simbol pătimirii crucii, prin care Hristos avea să pătimească. Căci mielul, atunci cînd se frige, se așează tot în felul crucii. Într-adevăr, o suliță dreaptă se trece prin părțile cele de jos pțnă la cap și alta, iarăși, pe la spate, de care se atîrnă și labele mielului.”
2. Cap. 90 (696-697) „Cînd poporul lupta împotriva lui Amalec, iar fiul lui Navi, supranumit cu numele de Isus, se găsea în fruntea luptei, Moisi însuși se ruga lui Dumnezeu, avînd mîinile întinse, de o parte și de alta, în timp ce Or și cu Aaron i le țineau astfel ziua întreagă, pentru ca nu cumva Moisi obosind, mîinile să-i cadă-n jos. Căci, dacă din semnul acesta care imita crucea scădea ceva, după cum scrie în cărțile lui Moisi poporul era învins, iar dacă rămînea în starea aceasta, în tot timpul acela Amalec era învins și, dacă avea putere asupra lui, prin cruce o avea. Iar poporul nu devenea mai tare pentru că Moisi se ruga astfel, ci pentru că numele lui Iisus era în fruntea luptei, iar el făcea numai semnul crucii.”
3. Cap. 91 (699) „Nimeni n-ar putea spune și dovedi că coarnele rinocerului, (care, de altfel, nu are decît numai un singur corn) s-ar putea referi la un alt lucru sau la o altă formă decît numai la figura care înfățișează crucea. Căci crucea este un lemn drept, la care, atunci cînd se adaugă un alt lemn lateral, partea de sus se vede ridicată întocmai ca un corn, în timp ce marginile celelalte, care sunt de o parte și de cealaltă, se văd ca două coarne, legate de un singur corn. De altfel, și lemnul care este înfipt la mijloc și pe care sunt suiți cei răstigniți, iese în afară, ca un corn, și se înfățișează și el ca un corn așezat laolaltă și înfipt dipreună cu celelalte coarne.” Deasemenea în Apologia întîi cap. 55, 60.
4. Epistola lui Barnaba cap. 12.
5. Sf. Ignatie Teoforul „ Epistola către Tralieni” cap. 11.
6. Sf. Irineu al Lyonului (125-200 d. Hr.) „ Contra ereziilor” cartea 2-a, 24:4
și cartea 5-a 17:4.
Deci, după cum se vede, și această afirmație este greșită deoarece primii părinți au scris exact despre cruce, iar afirmația precum că „ … nimic nu dovedește, așadar, că Iisus Hristos ar fi fost crucificat pe două bucăți de lemn încrucișate în unghi drept.” Se referă tocmai la faptul că nici unul din argumentele aduse de Martorii lui Iehova nu dovedește că Iisus Hristos ar fi fost atîrnat pe stîlp, dar mai mult ca asta dovedesc că ei nu sînt atenți la citirea Sf. Scripturi și plus la aceasta aplică greșit informația istorică (precum în cazul cu primii părinți ai bisericii).
Aceasta este doar una din ereziile M.I. care ne arată că ei interpretează Sf. Scriptură după răstălmăcirile lor personale și respectiv duc oamenii în eroare mergînd ei înșiși pe drumul rătăcirii.
Veaceslav Bodarev
Student la Facultatea de Teologie Chişinău, an II


DISTRIBUIȚI
Articolul precedentNe cerem scuze!
Articolul următorChenoza
Preot Iulian Raţă
Preot Iulian Rață parohul bisericii ”Sfânta Treime” din satul Lucășeuca raionul Orhei.

1 COMENTARIU

  1. RAMONA, sa stii ca se intimpla minnui,citind PARACLISUL MAICII DOMNULUI fiica mea a primit mare ajutor la servici,avea numai necazuri,iar acum este bine,

Comments are closed.