Legatura dintre avort si cancerul mamar

0
1172

Legătura dintre avort şi cancerul mamar

Întrebările şi răspunsurile de mai jos au fost traduse în limba română cu acordul organizaţiei Coalition on Abortion/Breast Cancer, al cărui scop este informarea corectă şi completă a femeilor despre legătura dintre avort şi cancerul mamar. Le puteţi găsi şi pe site-ul organizaţiei la: http://www.abortionbreastcancer.com/abc.html

Cunoaşteţi vreo organizaţie, ce se ocupă de strângere de fonduri pentru bolnavii de cancer, care să le spună femeilor ca sanul lor nu este complet protejat de cancer? Lobulii sanilor femeii vulnerabile la cancer se transforma in lobuli rezistenti la cancer numai in momentul in care femeia isi duce sarcina pana la capat. Ati intalnit vreo organizatie care sa spuna femeilor ca anticonceptionalele orale combinate contin aceleasi medicamente ca si terapia de inlocuire a hormonilor, doar ca in doze mai mari? V-a avertizat cineva asupra acestor riscuri, incepand cu anii ’80, de cand exista dovezi? Nu este greu de inteles de ce aceste organizatii nu le spun femeilor adevarul! Unele dintre ele sunt conduse de catre feministe, care au lucrat anterior pentru organizatia de Planificare Familiala (Planned Parenthood), pentru Liga Nationala de Actiune pentru Avort (National Abortion Action League) sau pentru Uniunea Americana a Libertatilor Civile (American Civil Liberties Union). Evident ca donatiile catre ei s-ar micsora in mod substantial, daca le-ar spune femeilor ca avorturile provoaca aparitia cancerului mamar.
Va prezentam aici informatii importante ocultate de catre industria care strange fonduri pentru cercetarea cancerului si industria avortului.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1) Cat de multe riscuri ale cancerului mamar sunt asociate cu avortul si care sunt acele riscuri?
Doua riscuri ale cancerului mamar sunt asociate cu avortul. Toti specialistii sunt de acord ca nasterea de copii, inceputa la o varsta tanara si perioada cat mai mare a alaptatului reduc substantial riscul cancerului mamar. Organizatiile care colecteaza fonduri pentru bolnavii de cancer recunosc ca urmatorii factori cresc riscul femeilor de a face cancer mamar: 1) lipsa copiilor; 2) marimea mica a familiei; 3)alaptatul putin sau deloc; 4) intarzierea foarte mult a primei sarcini duse pana la capat.
Nu incape in indoiala ca avortul contribuie la cresterea ratelor cancerului mamar in toate tarile, in care procedura este accesibila. Putini specialisti au, totusi, fie onestitate intelectuala, fie curaj politic sa recunoasca faptul ca avortul are de a face cu pierderea efectului protector al sanului, afara decat sunt constransi sa faca acest lucru sub juramant.
Un specialist de la Centrul pentru Drepturile Reproductive si martor intr-un proces, dr. Lynn Rosenberg, de la Scoala de Medicina din Boston, a fost obligat sa accepte acest fapt medical sub juramant: „O femeie, care este insarcinata la varsta de 15 ani, va avea un risc mai mare de a face cancer mamar, daca alege sa avorteze sarcina, decat atunci cand duce sarcina la termen, corect?” [1]
Oamenii de stiinta dezbat doar unul dintre riscurile cancerului mamar asociat cu avortul – problema riscului independent. Cu alte cuvinte, un avort lasa o femeie cu mai multi lobuli ai sanului vulnerabili la cancer de cum avea inainte sa ramana insarcinata.
2) Cat de multe organizatii medicale recunosc ca avortul este legat in mod independent de cancerul mamar si care sunt dovezile ce sprijina acest efect?
Din octombrie 2006, 8 organizatii medicale recunosc ca avortul creste riscul femeii, in acest mod. Majoritatea cercetarilor epidemiologice recente examineaza doar riscul in discutie – efectul legaturii independente. Majoritatea cercetarilor recente omit efectul primului risc (pierderea efectului protector al nasterii de copii), deoarece acesta este deja acceptat ca un fapt bine inradacinat in literatura medicala.
O majoritate coplesitoare de studii epidemiologice sustine existenta legaturii independente. Au fost efectuate 70 de studii epidemiologice, datand din 1957, si aproximativ 80% dintre ele au aratat o corelare dintre avort si riscul crescut al cancerului mamar. Cercetarea pe animale si dovezi biologice considerabile vin de asemenea in sprijinul unei asemenea legaturi. Chiar si cei mai zelosi oponenti ai legaturii dintre avort si cancerul mamar sunt de acord ca motivele biologice sunt corecte din punct de vedere fiziologic. Nici un om de stiinta nu a respins sau a pus la indoiala dovezile biologice.
Luand in considerare masura clara a dovezilor care s-au acumulat de-a lungul ultimilor 50 de ani, ne punem intrebarea de ce organizatiile care colecteaza fonduri pentru cancer nu avertizeaza macar femeile despre existenta acestor studii, precum si despre faptul ca avortul duce la pierderea efectului protector oferit de nasterea de copii?
3) Ce inseamna lobulul sanului?
Ţesutul sânului este alcătuit din lobuli. Lobulul este o unitate a tesutului mamar care conţine un canal al laptelui şi glande ce produc lapte.
4) Ce dovezi demonstreaza faptul ca hormonul feminin estrogen este cancerigen?
Estrogenii steroizi au fost recent inclusi in lista de substante „carcinogene cunoscute” in SUA, lista alcatuita de catre Comisia Nationala Consultativa de Toxicologie din SUA. [2] Michelle Medinsky, membru al Comisiei Nationale Consultative de Toxicologie, a declarat ca aceasta institutie a adaugat estrogenul in lista carcinogenilor deoarece medicii nu avertizeaza femeile asupra riscurilor cancerului.
Conform unui articol din The Journal of the National Cancer Institute, medicii nu se grabesc sa recunoasca efectele daunatoare ale estrogenului. Dr. David Longfellow, seful Filialei de Carcinogeneza Fizica si Chimica a Institutului National de Cancer s-a plans ca „Se duce o batalie mare pentru a convinge marea masa a medicilor ca estrogenul determina cancerul prin afectarea ADN-ului.” [3]
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recunoaste ca anticonceptionalele combinate orale si terapia de inlocuire a hormonilor sunt „carcinogene pentru om”. [4,5] OMS a relatat ca anticonceptionalele orale combinate cresc incidenta cancerelor de ficat, de san si cervix; iar terapia cu hormoni pentru menopauza creste riscul cancerelor endometrial si de san. Ambele medicamente contin estrogen si progesteron steroizi.
Puteti citi mai multe informatii despre raportul OMS dupa urmatoarea intrebare privind contraceptivele orale combinate si terapia de inlocuire a hormonilor.
5) De ce femeile care au mai multe cicluri menstruale in timpul vietii lor au un risc mai mare de a face cancer mamar?
In timpul fiecarui ciclu menstrual lunar, estrogenul creste chiar inainte de ovulatie. Estrogenul este un hormon feminin si un cunoscut carcinogen (agent care cauzeaza cancer). Estrogenul stimuleaza lobulii sanilor in timpul fiecarui ciclu menstrual. Acest hormon, in special, atunci cand se afla in prezenta altui hormon feminin, progesteron, face ca tesutul sanului sa creasca si poate provoca mutatii. Estrogenul poate de asemenea induce cancerul afectand direct ADN-ul uman. Supraexpunerea la estrogen este legata de dezvoltarea majoritatii cancerelor mamare.
Din aceste motive, femeile care au mai multe cicluri menstruale in timpul vietii lor, in special, inaintea nasterii primului lor copil, au un risc mai mare de a face cancer mamar. Femeile, care au ciclu menstrual inainte de varsta de 12 ani sau intra in menopauza mai tarziu de varsta de 55 de ani, au mai multe cicluri menstruale si un risc mai mare de a face cancer mamar.
6) Contraceptivele orale combinate si terapia de inlocuire a hormonilor cresc riscul cancerului mamar? Daca e asa, motivul biologic pentru asemenea risc este acelasi ca si motivul legaturii dintre avort si cancer?
Da, pentru ambele intrebari. Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a revizuit studiul asupra medicamentelor care contin estrogen si progestagen si le-a clasificat ca apartinand „Grupei I” de carcinogeni. [4,5] http://www.abortionbreastcancer.com/news/050831/index.htm
Conform OMS, contraceptivele orale combinate cresc riscul cancerelor de san, de ficat si col uterin. Ele reduc riscul cancerelor ovariene si endometriale, dar un numar de doua ori mai mare de femei americane mor din cauza primei grupe de cancere, decat din cauza celei de-a doua grupe. Contraceptivele combinate pot fi administrate oral, dar si sub forma de plasturi care se aplica pe piele, sub forma unui inel vaginal, prin injectie sau prin implant. Terapia cu inlocuitori de hormoni creste riscul cancerelor mamare si endometriale.
Aceste date vin in sprijinul legaturii dintre avort si cancer mamar deoarece baza biologica pentru toate aceste trei riscuri este aceeasi. Din pacate, dovezile au fost disponibile in mod clar de la mijlocul anilor ’80, insa femeile nu au fost informate. In 1988, Brian Henderson si colegii sai au publicat un studiu intitulat „Estrogenii – o cauza a cancerelor umane” si au explicat:
„Recent, am descoperit ca un avort in primul trimestru, fie ca este spontan sau provocat, inainte de prima sarcina dusa pana la capat, este de fapt asociat unui risc crescut de cancer mamar.” [6]
Abia in 2002 milioane de femei au fost avertizate asupra riscurilor cancerului mamar in folosirea terapiei cu inlocuitori de hormoni. Femeilor nu li s-a spus ca anticonceptionalele orale combinate si terapia cu inlocuitori de hormoni contin acelasi tip de medicamente, iar contraceptivele orale combinate contin chiar doze mai mari. Multe femei nu au aflat nimic despre riscurile cancerului contraceptivelor orale combinate.
In editia din 1990 a volumului The Breast (Sanul), autori Bland si Copeland, text medical reprezentativ pentru specialistii in bolile sanului, era oferita o intreaga documentatie despre riscul cancerului mamar la utilizatoarele contraceptivelor orale. In editia din 1998 a volumului, autorii au recunoscut si legatura dintre avort si cancerul mamar. [7]
Adolescentele sunt adesea tratate cu contraceptive orale pentru afectiuni minore, adica pentru acnee sau atunci cand au cicluri menstruale neregulate. Ciclurile menstruale neregulate sunt acceptabile la adolescente. Aceasta inseamna ca ele vor avea mai putine cicluri menstruale, mai putina expunere la estrogen si un risc redus de cancer mamar.
7) De ce nasterea de copii inainte de 24 de ani descreste substantial riscul cancerului mamar, iar avortul, lipsa copiilor, marimea mica a familiei si intarzierea primei sarcini dusa la capat creste riscul?
Sanul este unicul organ feminin care nu este maturizat la nastere. Sanul nu se maturizeaza pe deplin in lobuli rezistenti la cancer decat in ultimele 8 saptamani ale unei sarcini duse la termen. [8]
Femeia fara copii are un san imatur, susceptibil la lobulii de Tip 1 si Tip 2, iar sanii femeii, care duce la termen o sarcina, se maturizeaza in lobuli rezistenti la cancer de Tip 3 si 4. (Vezi slide-uri cu tesutul sanului la adresa: http://www.abortionbreastcancer.com/dear_doctor/graphics/index.htm)
Aproape 90% din toate cancerele mamare se transforma in lobuli de Tip 1 si 2. In timpul fiecarui ciclu menstrual lunar, femeia este expusa unui bombardament cu hormonul feminin numit estrogen. Estrogenul stimuleaza vulnerabilitatea la cancer – lobulii de Tip 1 si 2 – in timpul fiecarui ciclu. Acest hormon este un carcinogen, un agent care cauzeaza cancer.
Doar 8-10% din toate cancerele mamare apar din cauza unei gene defecte mostenite. Celelalte 90% din cancerele mamare apar din cauza efectelor hormonului estrogen, un carcinogen recunoscut, asupra lobulilor sanului, care sunt imaturi si vulnerabili la cancer.
La pubertate, nivelele estrogenului cresc si fac ca tesutul sanului sa se dezvolte intr-un sistem de lobuli imaturi, vulnerabili la cancer de Tip 1 si 2. Aproape 80% din toate cancerele mamare sunt cancere ductale invazive, ce se transforma in lobuli de Tip 1. Zece la suta din toate cancerele mamare sunt cancere lobulare ce apar in lobulii de Tip 2.
In timpul unei sarcini normale (nu si in majoritatea pierderilor de sarcina din primul trimestru), sanii cresc deoarece estrogenul stimuleaza lobulii ca sa se multiplice. Ovarele incep sa produca estrogen in plus in cateva zile de la conceptie. Spre sfarsitul primului trimestru de sarcina, nivelele estrogenului cresc cu 2000%, la un nivel de sase ori mai mare de cum sunt atunci cand femeia nu este insarcinata.
In timpul ultimelor 8 saptamani de sarcina dusa la termen, un alt proces, numit „diferentiere” protejeaza femeia de efectele daunatoare ale estrogenului. Diferentierea maturizeaza tesutul mamar, favorizand aparitia lobulilor de Tip 3 rezistenti la cancer. Dupa nastere, lobulii sunt plini cu lapte si sunt numiti lobuli de Tip 4. Lobulii de Tip 4 sunt de asemenea rezistenti la cancer.
Daca femeia naste la termen, ea are mai multi lobuli rezistenti la cancer decat avea inainte de sarcina. Peste 70% din lobulii sai sunt lobuli de Tip 3 rezistenti la cancer. In contrast, cand nu ar avea copii, peste 70% din lobulii sai ar fi lobuli de Tip 1. [9,10,11]
Daca femeia care nu a nascut face un avort, acest lucru creste riscul cancerului mamar in doua moduri. Ea pierde procesul din al treilea trimestru de sarcina, care ar fi maturizat lobulii sanului sau, transformandu-i in lobuli rezistenti la cancer la o varsta tanara (efectul protector al nasterii de copii). Ea are mai multi lobuli de Tip 1 si 2, vulnerabili la cancer, decat a avut inainte de sarcina (legatura independenta). Ea are mai multe locuri vulnerabile, unde poate aparea cancerul. Cancerul este o boala in care multiplicarea celulelor iese de sub control si nu exista nici un mecanism care sa impiedice acest lucru.
Cu cat mai multi copii are femeia, cu atat mai multi lobuli de Tip 3 rezistenti la cancer dezvolta. Din aceste motive, femeile cu copii mai multi isi reduc sansele statistice de a face cancer mamar.
Cu cat mai devreme duce femeia prima sarcina la termen, cu atat mai repede dezvolta ea tesut rezistent la cancer, si cu atat mai mic este riscul cancerului mamar. (Coalitia privind Avortul/Cancerul Mamar sprijina abstinenta pana la casatorie si incurajeaza nasterea devreme printre femeile casatorite. Femeia deja insarcinata – casatorita sau nu – are dreptul sa cunoasca faptul ca avortul o va face sa piarda oportunitatea de a dobandi tesut mamar rezistent la cancer.)
In revista britanica The Lancet, oamenii de stiinta de la Oxford, Valerie Beral si colegii sai au analizat 47 de studii realizate in 30 de tari si au ajuns la concluzia ca numarul mare de nasteri si durata crescuta a alaptatului ar putea reduce ratele cancerului mamar cu peste 50% in tarile dezvoltate. [12]
In mod clar, nu este onest si etic pentru organizatii care se ocupa de strangerea fondurilor pentru bolnavii de cancer, cum ar fi Societatea Americana de Cancer si Fundatia privind Cancerul Mamar „Susan G. Komen”, sa nege ca avortul este asociat unui risc crescut de cancer mamar, asta in timp ce promoveaza faptul ca nasterea de copii protejeaza femeile de cancer mamar. Daca le-ar pasa mai mult de protejarea sanatatii femeii decat de strangerea de fonduri, ei cel putin ar avertiza femeile ca avortul le priveaza de avantajul reducerii riscului cancerului mamar, avantaj oferit de nasterea de copii.
Pentru a afla mai multe despre motivele biologice a unei legaturi independente dintre avort si cancerul mamar si cercetarile care vin in sprijinul acestei legaturi vezi urmatorul articol, publicat in revista medicala Imago Hominis: http://abortionbreastcancer.com/Lanfranchi060201.pdf
Sau vezi brosura „Riscurile Cancerului Mamar”, la: http://bcpinstitute.org/booklet3.htm
8) Pierderile de sarcina cresc riscul cancerului mamar?
Majoritatea pierderilor naturale de sarcina au loc in primul trimestru de sarcina. Acestea sunt sarcini anormale si nu cresc riscul cancerului mamar. In majoritatea cazurilor, asemenea sarcini nu pot fi mentinute din cauza nivelului insuficient al hormonilor. Dupa o pierdere de sarcina, de obicei, femeile fac observatia ca ele „nu s-au simtit insarcinate”. Cu alte cuvinte, sanii lor nu au crescut si nu au fost durerosi, nu au avut greturi si nu s-au simtit obosite etc.
9) Cand apare cea mai vulnerabila perioada pentru cancer in viata unei femei?
Deoarece femeile fara copii au lobuli de Tip 1 si 2 vulnerabili la cancer, cea mai vulnerabila la cancer perioada din viata lor apare intre instalarea menstruatiei si nasterea primului copil (cu sarcina dusa la termen).
In timpul fiecarui ciclu menstrual, femeia este expusa cresterii nivelului de estrogen, inainte de ovulatie. Estrogenul este un hormon feminin, considerat carcinogen. El stimuleaza lobulii de Tip 1 si 2, in timpul fiecarui ciclu. Prin urmare, cu cat mai multe cicluri menstruale are o femeie, in special inainte de nasterea primului copil, cu atat mai mare este riscul. Femeia care nu naste copii pe toata durata vietii trece printr-o perioada de cicluri menstruale neintrerupte.
Cea mai nefasta perioada pentru o femeie de a utiliza contraceptive hormonale sau de a avea un avort este inainte de nasterea primului copil.
Alte dovezi vin in sprijinul acestei afirmatii. De exemplu, Angela Lanfranchi a sustinut ca expunerea la radiatie aduce cele mai mari afectiuni tesutului sanului, mai ales la adolescente, care au sanul imatur si inca in dezvoltare. Dupa aruncarea bombei atomice asupra Hiroshimei, cancerele mamare apareau la adolescentele care nu nascusera, nu si la femeile care deja intrasera in menopauza.
Lanfranchi a observat de asemenea ca adolescentele fara copii care fumeaza, isi expun organismul la benzopiren, care le poate afecta ADN-ul. Fumatul creste riscul cancerului mamar cu 600%, iar femeile aflate la menopauza, care au nascut copii, nu sunt afectate in asemenea mod. [13]
10) O nastere prematura, inainte de 32 de saptamani, creste riscul cancerului mamar?
Da. O nastere prematura, inainte de 32 de saptamani, creste riscul cancerului mamar din aceleasi motive ca si avortul. O nastere prematura inseamna, din punct de vedere biologic, acelasi eveniment ca si un avort, desi intentiile mamei difera.
Sanul este unicul organ feminin care nu este matur la nastere. El nu dezvolta pe deplin lobuli rezistenti la cancer pana in ultimele 8 saptamani inainte de nasterea la termen.
Femeia care fie a avut o nastere prematura inainte de 32 de saptamani, fie un avort, este supraexpusa la estrogen, de la inceputul sarcinii. Estrogenul stimuleaza multiplicarea lobulilor sanului, lobuli vulnerabili la cancer si face ca sanul sa creasca. Dupa avort sau sarcina prematura, femeia ramane cu mai multi lobuli vulnerabili la cancer decat a avut inainte de a deveni insarcinata. Ea pierde procesul care apare in cel de-al treilea trimestru de sarcina (diferentierea), care i-ar oferi protectie de supraexpunere la estrogen si pierde oportunitatea ca tesutul sanului sau sa dezvolte lobuli de Tip 3 rezistenti la cancer.
O nastere prematura, inainte de 32 de saptamani de sarcina, mareste de peste doua ori riscul cancerului mamar. [14, 15] Aceste descoperiri vin de asemenea in sprijinul argumentului biologic al legaturii independente dintre cancerul mamar si avort.
In iulie 2006, Institutul de Medicina a publicat un raport extins despre nasterea prematura. Acest raport identifica 17 factori de risc pentru nasterile premature. [16] http://www.abortionbreastcancer.com/press_releases/060727/index.htm
Printre acesti factori, erau inclusi: „un avort anterior in primul trimestru de sarcina”, infectia si anomalia cervicala. Afectiunea cervicala si infectia pot rezulta dintr-un avort si, prin urmare, cresc posibilitatea ca o femeie sa aiba ulterior o nastere prematura.
Cel putin 60 de studii importante sprijina legatura dintre avort si nasterea prematura ulterioara. [17,18] Nasterea prematura este asociata cu paralizie cerebrala si decese neonatale. Texas este unicul stat american care avertizeaza femeile referitor la acest risc. [19]
11) De ce alaptatul reduce riscul sarcinii?
Lobulii de Tip 4 se dezvolta la sfarsitul sarcinii duse la termen, cand lobulii de Tip 3 se umplu cu lapte. Atat lobulii de Tip 3, cat si cei de Tip 4, sunt rezistenti la cancer. Cu cat mai mult alapteaza o femeie, cu atat mai multi lobuli de Tip 4 raman. Alaptatul reduce de asemenea riscul cancerului mamar, deoarece implica expunerea mai mica la estrogen. Acest lucru suspenda ciclurile menstruale ale mamei o perioada de timp, iar unele cicluri menstruale ale sale sunt lipsite de nivele inalte de estrogen, inainte de ovulatie.
12) Daca o femeie este insarcinata si are cancer mamar sau ramane insarcinata dupa ce a facut cancer mamar, are o posibilitate mai mare de a se vindeca, daca duce copilul la termen, in loc sa-l avorteze?
Da. Cercetarile arata ca femeia are o posibilitate mai mare de a se vindeca, daca duce copilul la termen in loc sa-l avorteze. [20]
Institutul pentru Prevenirea Cancerului de San explica aceasta in brosura sa: „Daca o femeie face cancer mamar, in timp ce este insarcinata, cea mai mare sansa a ei pentru a supravietui este sa duca sarcina la termen. HCG (gonadotrofina coriala umana), nivelul careia este crescut in timpul sarcinii, face ca ovarul sa produca o proteina, numita inhibina, ce suprima tumoarea. Se cunoaste faptul ca HCG induce regresul cancerului. In studiile pe femei cu cancer mamar, dezvoltat in timpul sarcinii, femeile care au supravietuit cel mai mult erau cele care nu au ales avortul provocat, ci au nascut sau au pierdut sarcina in mod natural. Cancerul mamar poate fi tratat, fara ca bebelusul sa fie afectat, chiar si atunci cand mamei i se administreaza tratament chimioterapic, dupa primele 8 saptamani de sarcina. (Breast Cancer Risk and Prevention, „Pregnancy and Breast Cancer Risk”, p.14, disponibil la: http://www.bcpinstitute.org/booklet3.htm)
13) Tarile care au rate inalte ale avortului – in special cele care au o prevalenta inalta a avortului inainte de nasterea primului copil – au de asemenea rate inalte ale cancerului mamar?
Andrew Schlafly, consultant general al Asociatiei Chirurgilor si Medicilor Americani, a afirmat intr-un articol, in anul trecut, ca diferentele ratelor cancerului mamar intre grupuri etnice similare pot fi explicate prin diferentele ratelor avortului. El scria:
„Variatiile regionale ale ratelor cancerului mamar intre grupuri etnice similare confirma legatura dintre avort si cancerul mamar. In Marea Britanie, de exemplu, se observa cum rata cancerului mamar descreste ferm, daca ne uitam la Anglia, unde avortul este un lucru obisnuit, apoi la Irlanda de Nord, unde avortul este ceva neobisnuit si, in cele din urma, la Irlanda, unde avortul este interzis.
In SUA, se pot observa relatii similare intre avort si cancerul mamar. Regiunea San Francisco Bay, inclusiv Berkeley, cunoscuta pentru acceptarea avortului de mai multa vreme, are o rata a cancerului mamar cu 9% mai mare decat restul statului California, conform informatiilor Departamentului de Finante si Statistici ale acestui stat privind evidentele vitalitatii. Intr-un alt exemplu, statul Long Island avea o rata inalta a cancerului mamar, incat politicienii au dat vina pe mediu. Dar acest stat avea o industrie a avortului care functiona inca din 1970, cand a legalizat procedura inaintea deciziei Roe vs. Wade (Decizia Curtii Supreme a SUA, din 1973, ce a anulat legile statelor care interziceau avortul), si primele si cele mai solicitate clinici de avort din SUA au fost cele din Long Island. La celalalt pol se afla statul Wyoming, care are ratele cele mai mici ale avortului din toate statele si are cele mai joase rate ale cancerului mamar la femei comparativ cu tot restul Statelor Unite.” [21]
Cercetarile actuarului si statisticianului britanic Patrick Carroll, director al Institutului de Cercetare a Populatiei si Pensiilor din Londra, vin si ele in sprijinul afirmatiei lui Schlafly. [22,23] Carroll utilizeaza datele nationale din Marea Britanie, care tin evidenta fiecarui caz de cancer mamar si avort.
Cercetarile sale arata ca avortul – in special la femeile nulipare (cele care nu nascusera atunci cand au avortat) – reprezinta cea mai buna prognoza a tendintelor cancerului mamar.”
Carroll a descoperit, de asemenea, ca diferentele geografice ale ratelor cancerului mamar in Insulele Britanice si in Suedia, Finlanda, Republica Ceha si Irlanda pot fi explicate prin diferentele ratelor avortului si, intr-o masura mai mica, prin diferentele ratelor fertilitatii.
Facand referire la avortul inainte de nasterea primului copil ca „deosebit de carcinogen”, Carroll scrie:
„In Insulele Britanice si Europa continentala exista o crestere brusca a ratei avortului la nulipare, printre femeile care se apropie de varsta de 50 de ani. Deoarece avorturile la nulipare sunt mult mai carcinogene decat la femeile primipare (avorturile dupa nasterea primului copil), o crestere accelerata a cancerului mamar a fost inregistrata in primii ani ai sec. XXI, ca rezultat al ratei inalte a avortului la nulipare de la sfarsitul anilor ’70 si ’80”. [22]
Carroll a descoperit ca femeile din clasele inalte din Marea Britanie au o posibilitate mai mare de a face cancer mamar si de a muri din cauza acestei boli, fata de femeile din clasele de jos. Femeile din clasele mai inalte au mai multe avorturi, intarziindu-si nasterea primului copil, ca sa-si continue educatia si sa avanseze in cariera.
Asteptarile lui Carroll sunt: 1) Distanta dintre ratele cancerului mamar din Irlanda si Marea Britanie va continua sa creasca si 2) Ratele cancerului mamar se vor dubla in Anglia si Tara Galilor, pana in 2028.
„Irlanda are cea mai joasa rata a cancerului mamar (in comparatie cu Insulele Britanice) 97 la 100.000, comparativ cu 116 la 100.000 in Southeast”, scria Carroll. „Rata joasa a cancerului mamar din Irlanda este de asemenea explicabila prin rata mica a avortului in aceasta tara.” [23]
Vezi textul si graficele lui Carroll aici:
<http://www.abortionbreastcancer.com/BritishCancerResearchMeeting/index.htm> si
<http://www.abortionbreastcancer.com/press_releases/050909/index.htm>.
Vezi de asemenea „British Journal of Cancer: Legal Abortions Are ‘Best Predictor of British Breast Cancer Trends,'” Comunicat de presa al Coalition on Abortion/Breast Cancer, 2 iulie 2004, disponibil la:
<http://www.abortionbreastcancer.com/press_releases/040702/index.htm>.
14) Care sunt ratele cancerului mamar la femeile din Irlanda, unde avortul este ilegal, in comparatie cu ratele cancerului mamar din SUA? Arata statisticile cancerului mamar din SUA ca generatia Roe vs. Wade are mai multe cancere mamare decat mamele si bunicile lor?
Ratele cancerului mamar din Irlanda erau similare cu cele din SUA, inainte ca avortul sa devina accesibil in mod legal. Riscul pe toata durata vietii a femeii americane a crescut de la 1 la 12 femei, la 1 la 7 femei in 2006, care dezvoltau aceasta boala. Oficialii care se ocupa de problema cancerului in SUA se asteapta la un numar de cazuri totale de cancer mamare invazive si in situ de aproape 275.000. De asemenea, se astepta un numar de decese ale femeilor de aproximativ 41.000 din cauza acestei boli, in 2006.
Un raport la nivel national privind cancerul in SUA dadea statistici pentru perioada 1973-1998. [24] Acesta a fost elaborat de catre agentiile guvernamentale americane si Societatea Americana privind Cancerul, in 2001.
Potrivit acestui raport, statisticile privind cancerul mamar aratau ca ratele acestei boli au crescut cu peste 40% la mijlocul anilor ’80 pana in 1998. Printre trei grupe de varsta, doar cea mai tanara generatie avea o crestere a cazurilor de cancer mamar. Aceasta generatie avea sub 40 de ani in 1973, cand avortul a devenit accesibil in mod legal prin decizia Curtii Supreme a SUA, decizie cunoscuta sub numele Roe vs. Wade.
Comparativ, cele doua grupuri de varsta mai mare, identificate in raport, nu avusesera acces legal la avort si nu aveau o crestere mare a ratelor cancerului mamar.
Totusi, autorii nu luau in discutie avortul ca o cauza a ratelor crescute ale cancerului mamar pentru generatia Roe vs. Wade, chiar daca doi dintre cei sapte autori facusera cercetari anterioare ce veneau in mod clar in sprijinul avortului ca factor de risc al acestei boli. [25,26]
15) Alti cercetatori au prezis ca un numar crescut de cazuri de cancer mamar ar rezulta din numarul crescut al avorturilor.
Asa este. Numarul crescut de cazuri din SUA raportat in The Journal of the National Cancer Institute (mentionat mai sus) corespunde cu cel prezis de profesorul de endocrinologie Joel Brind de la Colegiul Baruch si colegii sai de la Universitatea Penn State. Ei au fost autorii unei analize stiintifice si a unei meta-analize, in 1996. Au descoperit ca 18 din 23 de studii din literatura medicala a vremii au relatat riscuri crescute pentru femeile care facusera avorturi. [27]
16) La ce varste sunt diagnosticate majoritatea cancerelor mamare si cand se asteapta ca va aparea cea mai dramatica epidemie de cancer mamar in SUA?
Deoarece majoritatea femeilor cu cancer mamar sunt diagnosticate la varsta de 50 de ani si mai mult, situatia cea mai nefasta inca mai este de asteptat in SUA. Potrivit lui Andrew Schlafly, „Statele Unite nu au resimtit impactul deplin al avorturilor efectuate la peste 20 de milioane de tinere femei, din 1980 incoace. Marea majoritate au sub 50 de ani si mai multe milioane dintre acestea inca nu au atins varsta de 30 de ani.” [21]
17) Oficialii guvernului chinez impun avortul fortat femeilor din aceasta tara, considerate a fi insarcinate „ilegal”, dupa nasterea primului copil. In acest caz, femeile chineze ar trebui sa aiba rate inalte ale cancerului mamar?
Oficialitatile guvernului chinez au relatat o crestere de aproape 40% a deceselor de cancer mamar la femei in perioada 1991-2000. [28] Cresterea ar putea fi atribuita politicii unui singur copil pe cuplu aplicata in China. Oficialii guvernamentali impun avortul fortat femeilor din China, care devin insarcinate „ilegal”, dupa nasterea primului copil.
Spre deosebire de chinezoaice, femeile din Marea Britanie si SUA, in general, aleg sa avorteze inainte de nasterea primului copil. Dupa cum s-a mentionat mai devreme, acestea sunt avorturile cele mai carcinogene.
Avortul a facut din cancerul mamar o boala a tinerelor femei din SUA, dar si din China. Inainte ca avortul sa devina accesibil in SUA, in 1973, cancerul mamar era considerat o boala pe care o faceau bunicile.
Ca si guvernul SUA, guvernul Chinei nu a recunoscut in mod public avortul ca o cauza a cresterii numarului de cazuri de cancer mamar. Ambele tari au luat masuri agresive pentru controlul populatiei, pe parcursul ultimelor 2-3 decenii. Recunoasterea avortului ca motiv al cresterii numarului de cazuri de cancer mamar si decese ar putea fi o problema exploziva din punct de vedere politic si ar putea cauza nelinisti la nivel politic.
18) Care sunt rezultatele experimentelor pe animale?
Cercetarile lui Russo si Russo au aratat ca 77,7% si mai mult din sobolani care au avut avort si apoi au fost expusi la carcinogeni au facut cancer mamar fata de sobolanii virgini, care au fost in mod similar expusi carcinogenilor (66,7%), si fata de sobolanii care nascusera (0%).[29]
19) Ce cercetare epidemiologica s-a facut, care sa arate ca avortul creste cancerul mamar?
Cei care se opun existentei legaturii dintre avort si cancerul mamar nu pun la indoiala motivul biologic al legaturii. Ei contesta dovezile care arata o corelare statistica – cercetarea epidemiologica.
Epidemiologia este studiul tendintelor bolilor pe populatii mari. Epidemiologia in sine nu poate stabili daca exista sau nu un raport cauza-efect, dar poate fi folosita ca o piesa adaugata puzzle-ului care vine in sprijinul raportului cauza-efect.
Saptezeci de studii epidemiologice au fost facute in Asia, Europa, Australia si SUA, incepand cu 1957. Optzeci la suta din aceste studii relateaza cresteri ale riscului la femeile care au avut avorturi.
Institutul National privind Cancerul a comandat special un studiu, elaborat de Janet Daling si colegii sai. Ea a relatat ca „Printre femeile care au fost insarcinate cel putin o data, riscul cancerului mamar la cele care au avut un avort provocat era cu 50% mai mare decat la alte femei.” „Cele mai mari riscuri (> 2 ori) au fost observate la femeile care facusera avort sub varsta de 18 ani … sau cel putin la varsta de 30 de ani sau la o varsta mai mare.” [30]
Daling et al. au identificat cateva grupe de risc mare, de exemplu adolescentele care au avut avorturi sub varsta de 18 ani, femeile cu un istoric al bolii in familie si femeile de 30 de ani sau mai mari.
Profesorul Joel Brind de la Colegiul Baruch si colegii sai de la Universitatea Penn State au facut o analiza stiintifica si meta-analiza a 23 de studii. Ei au descoperit ca 18 relatau cresteri ale riscului. De asemenea, au relatat o crestere a riscului cu 30% la femeile care au avut avorturi dupa nasterea primului copil si o crestere cu 50% a riscului la femeile care facusera avorturi inainte de nasterea primului copil. [27]
20) Stiu ca specialistii din industria de avort admit ca femeile care au avorturi pierd beneficiul reducerii riscului prin nasterea de copii. Totusi, in afara acelui efect, nu exista studii care arata ca un avort creste riscul foarte putin sau deloc, in comparatie cu lipsa sarcinii?
Da. Exista cateva studii care raporteaza despre aceste rezultate. Din pacate, cand citesti despre ele in presa, iti dai seama ca jurnalistii adesea nu inteleg diferentele dintre cele doua riscuri ale cancerului prin avort. De exemplu, Valerie Beral si colegii au publicat un studiu in revista britanica The Lancet, in 2004. Acest studiu a fost utilizat pe larg pentru a convinge femeile ca avortul este „sigur”. [31]
Studiul lui Beral doar a examinat riscul de cancer mamar pus in discutie. Autorii sai au admis riscul recunoscut al avortului si ca nasterea de copii protejeaza femeile de cancer.
„Din pacate, lipsa de informatie a circulat in mass-media, urmare a unui articol publicat in anul trecut in revista medicala britanica The Lancet”, observa Andrew Schlafly, consultant general pentru Asociatia Medicilor si Chirurgilor Americani. „Articolul nu nega faptul ca avorturile crescute duceau la o incidenta mai mare a cancerului mamar. Mai degraba articolul pur si simplu afirma ca avortul nu crestea riscul cancerului mamar, in comparatie cu riscul cuiva care si-a intarziat sarcina in general. [21]
Patru specialisti, independenti unul de celalalt, au criticat dur studiul lui Beral [21,32,33,34,35] Reamintim aici cateva dintre criticile aduse acelui studiu:
1)Beral et al., nu a comparat grupuri de femei care aveau aceeasi stare fiziologica. Cercetatorii trebuiau sa compare femeile insarcinate care au avortat cu femeile insarcinate care au dus sarcina pana la capat. In loc de aceasta, ei au comparat efectul avortarii cu efectul de a nu avea sarcina. Sarcina aduce o schimbare permanenta in structura sanilor femeii. Femeile insarcinate care au ales avortul trebuie comparate cu femeile insarcinate care au dus sarcina pana la capat si au nascut la termen.
2) Din 52 de studii (majoritatea care s-au facut) 28 dintre ele contineau date nepublicate despre avort. Aceasta inseamna ca oamenii de stiinta nu pot verifica de doua ori acele studii pentru a determina, daca au avut defecte sau daca cercetarea este sau nu relevanta. Femeile pur si simplu trebuie sa-i creada pe cuvant.
3)Beral et al. au utilizat motive nestiintifice pentru a exclude 14 studii recenzate de cercetatori din acelasi domeniu, studii publicate care raportau cresteri ale riscului la femeile care au avut avorturi.
Ed Furton, magistru in stiinte umanitare, dr. in filozofie, editor al revistei
Ethics & Medics, a criticat de asemenea studiul lui Beral. El a afirmat:
„Studiul Beral constituie un motiv de alarma. Cand o revista stiintifica consacrata permite ca paginile sale sa fie folosite ca o platforma politica si lasa deoparte standardele obiective ale cercetarii stiintifice, ar trebui sa ne punem intrebarea daca nu cumva spiritul lui (Jacques) Derrida a infectat in totalitate discursul stiintific…
Tragerea concluziilor inainte de vreme si „aranjarea” unor dovezi ca sa vina in sprijinul lor, nu poate servi decat la subminarea respectului pe care il merita o ancheta stiintifica…
Nedorinta oamenilor de stiinta de a vorbi impotriva cercetarii de mantuiala, avansate de cei care neaga legatura dintre avort si cancerul mamar, reprezinta o bresa serioasa…
Cand publicul afla ca o legatura cauzala dintre cancerul mamar si avort a fost subestimata de catre comunitatea stiintifica – din motive mai degraba ideologice decat faptice – sentimentul de tradare va fi resimtit foarte puternic.” [34]
Intr-un studiu ulterior din revista The Journal of American Physicians and Surgeons, publicata in 2005, Brind a analizat 10 studii prospective recente si a ajuns la concluzia ca acestea sunt grav eronate. El scria:
„S-a dovedit ca toate aceste studii contin multe puncte slabe si erori, inclusiv efecte de cohorta, erori substantiale de clasificare din cauza lipsei de informatii in baza de date, timpi neadecvati de supraveghere ulterioara (follow-up), efecte controlate neadecvate, ale variabilelor confuze si incalcari deschise ale metodei stiintifice. Aceste studii recente, prin urmare, nu invalideaza corpul larg de studii publicate anterior, studii ce stabileau ca avortul provocat este un factor de risc pentru cancerul mamar.” [35]
Desi aceste studii au fost criticate pentru erorile lor intr-o revista medicala, industria avortului si industria de colectare de fonduri pentru bolnavii de cancer le utilizeaza pentru a convinge femeile despre siguranta avortului. Aceste studii sunt urmatoarele:
Melbye M, Wohlfahrt J, Olson JH, Frisch M, Westergaard T, Helweg-Larsen K, Andersen PK. Induced abortion and the risk of breast cancer. N Engl J Med 1997;336:81-85.
Lazovich D, Thompson JA, Mink PJ, Sellers TA, Anderson KE. Induced abortion and breast cancer risk. Epidemiology 2000;11:76-80.
Tang NC, Weiss NS, Malone KE. Induced abortion in relation to breast cancer among parous women: A birth certificate registry study. Epidemiology 2000;11:177-80.
Goldacre MJ, Kurina LM, Seagroatt V, Yeates. Abortion and breast cancer: a case-control record linkage study. J Epidemiol Community Health 2001;55:336-337.
Ye Z, Gao DL, Qin Q, Ray RM, Thomas DB. Breast cancer in relation to induced abortions in a cohort of Chinese women. Br J Cancer 2002;87:977-981.
Newcomb PA, Mandelson MT. A record-based evaluation of induced abortion and breast cancer risk (United States). Cancer Causes Control 2000;11:777-781.
Erlandsson G, Montgomery S, Cnattingius S, et al., Abortions and breast cancer: Record-based case-control study. Int J Cancer 2003;103:676-679.
Paoletti X, Clavel-Chapelon F, E3N group. Induced and spontaneous abortion and breast cancer risk: Results from the E3N cohort study. Int J Cancer 2003;106:270-276.
Brewster D, Stockton D, Dobbie R, Bull D, Beral D. Risk of breast cancer after miscarriage or induced abortion: a Scottish record linkage case-control study. Journal of Epidemiology and Community Health 2005;59:283-287.
Palmer J, Wise L, Adams-Campbell LL, Rosenberg L. A prospective study of induced abortion and breast cancer in African-American women. Cancer Causes and Control 2004;15:105-111.
Pentru mai multe informatii, vezi recenzia dr. Brind in revista Journal of American Physicians and Surgeon, la: http://www.jpands.org/vol10no4/brind.pdf
21) Ce inseamna eroare determinata de respondenti?
Opozantii legaturii dintre avort si cancerul mamar sustin ca studiile ai caror autori s-au bazat pe interviurile cu femeile (in loc sa foloseasca fisele medicale ale acestora) pentru a determina daca avusesera ele sau nu avorturi sunt studii eronate. Ei sustin ca pacientele cu cancer mamar isi pot spune mai usor istoria adevarata a avortului decat femeile sanatoase. Desigur, teoretic, este posibil sa fie adevarat si faptul ca pacientele pot minti. Daca este asa, atunci riscul cancerului mamar din cauza avortului este chiar mai mare decat au raportat cercetatorii.
Adevarul este, totusi, ca aceasta problema ipotetica a fost testata de mai multe ori si nici o echipa de cercetatori nu mai pretinde ca are dovezi credibile ca ar exista vreo diferenta in raportarea nivelelor la paciente si femeile sanatoase.
Mai mult, cercetarile publicate in 1989 de Howe et al. au aratat un risc crescut de 90%, foarte important din punct de vedere statistic, la femeile din New York, care facusera avorturi. [25] Cercetarile lor n-au avut nicio eroare de respondent, deoarece ei au comparat datele din fisele medicale cu decesele fetale inregistrate pentru a determina care dintre pacientele cu cancer au avut avorturi.
Studiul lui Patrick Carrol (despre care s-a discutat mai sus) nu poate fi acuzat de aceasta eroare deoarece se bazeaza pe statisticile nationale ale Marii Britanii. [23]
Pentru mai multe informatii despre eroarea determinata de respondenti pretinsa de opozantii nostri vezi:
http://www.abortionbreastcancer.com/recall_bias/
22) Ce spun specialistii despre nedorinta lor de a recunoaste public legatura dintre avort si cancerul mamar?
Legatura dintre avort si cancerul mamar este problema spinoasa a institutiei de studiere a cancerului. Cu cativa ani in urma, dr. Lanfranchi a depus marturie intr-un proces din California impotriva organizatiei de Planificare Familiala Planned Parenthood. Conform declaratiilor sale, specialisti cunoscuti din medicina de la Harvard, de la Conferinta pe problemele Cancerului Mamar de la Miami si de la alte institutii i-au spus intre patru ochi ca ei cunosc faptul ca avortul creste riscul cancerului mamar. Cu toate acestea, ei au declarat ca nu vor recunoaste public legatura dintre avort si cancerul mamar deoarece este „o chestiune prea politica”. Ceea ce aveau ei in vedere cu adevarat era teama lor de a-si pierde slujba, banii proveniti din grant-urile guvernamentale, bunul nume si reputatia.
Alti specialisti adera la o ideologie feminista radicala. De exemplu, in timpul unui interviu despre legatura dintre avort si cancerul mamar cu un jurnalist de la CancerPage.com, dr. Leslie Bernstein de la Universitatea California de Sud a dat la iveala atitudinea sa fata de nasterea de copii. Ea a spus:
„Exista atat de multe alte mesaje pe care le putem transmite femeilor despre schimbarea stilului de viata si risc, incat niciodata nu voi putea promova faptul ca nasterea de copii este modul prin care isi pot reduce riscul.”
Bernstein a vorbit despre temerile sale ca legatura dintre avort si cancerul mamar ar putea face din avort o chestiune ilegala. Ea a explicat:
„Nu vreau ca problema avortului provocat si legatura sa cu cancerul mamar sa devina parte sau amestec in discutiile despre avortul ilegal, despre legalitatea avortului si disponibilitatea sa continua. Cred ca aceasta problema nu ar trebui sa fie inclusa printre argumente.”[36]
Riscul pe tot parcursul vietii la americance este nemaiintalnit, de 13,4%, dar evident ca Bernstein doreste sa tainuiasca femeilor informatiile care le-ar salva viata, informatii despre cea mai buna cale de a reduce riscul.
Dr. Angela Lanfranchi compara nedorinta acestor medici de a recunoaste legatura dintre avort si cancerul mamar cu situatii similare repetate in istoria medicinii moderne.
Cel mai cunoscut caz este cel al doctorului Ignaz Semmelweiss, medic ungur, care , in 1840, a concluzionat ca mai multe paciente mureau la nastere la medici decat la moase. Semmelweiss a observat ca medicii mergeau de la morga la maternitate, fara a se mai spala pe maini. Moasele, insa, se spalau pe maini. El a facut un experiment si a ajuns la concluzia ca spalatul pe maini al medicilor ar reduce rata mortalitatii in maternitati.
Superiorii lui Semmelweiss au gasit ca era dificil de acceptat acea idee de la un rezident evreu in practica, facandu-se responsabili in continuare de decesele pacientelor. Prin urmare, raspunsul lor la concluziile lui Semmelweiss a fost sa-l ridiculizeze si sa-i retraga toate privilegiile de spital.
Ideea lui Semmelweiss nu a fost acceptata in medicina generala pana cand nu a fost recunoscuta teoria microbilor, in 1870.
23) Exista vreun caz cand femeile au dat medicul in judecata pentru ca nu i-a dezvaluit riscurile avortului in cancerul mamar?
Doua americance si doua australience au dat medicii lor in judecata pentru faptul ca nu le-au dezvaluit riscurile avortului in cancerul mamar si daunele emotionale si au castigat. [21]
„Industria avortului si institutia medicala tainuiesc (informatiile despre legatura dintre avort si cancerul mamar) in incercarea de a preveni valul de procese care ar putea sa fie intentate impotriva medicilor”, a declarat dl Andrew Schlafly. „Valul urias de cazuri de cancer mamar din numarul mare de avorturi din anii ’80 si ’90 inca nu s-a declansat”. [37]
Desi Schlafly este consultant general la o organizatie medicala, el a scris un articol in care recomanda femeilor care au avut avorturi ca au dreptul sa dea in judecata orice medic, care nu le-a avertizat asupra riscului crescut de cancer mamar.
Cetatenii si angajatorii SUA platesc din greu pentru consecintele avortului atunci cand platesc politele de asigurare si facturile la medicii. Schlafly a avertizat medicii ca legatura dintre avort si cancerul mamar va duce asigurarile medicale de malpraxis la criza in SUA. Cea mai frecventa cauza a proceselor de malpraxis de astazi este esecul de a diagnostica cancerul mamar (sau esecul de a-l fi diagnosticat din timp).[21]
Aceasta inseamna ca medicii au devenit „tapii ispasitori” ai neglijentei organizatiilor medicale, Institutul National pentru studierea Cancerului din SUA, Societatea Americana pe problemele Cancerului si altele, care fie neaga legatura dintre cancerul mamar si avort, fie o tainuiesc. Medicii nu pot sa supuna femeia unui examen de screening serios, daca institutia cancerului le minte in legatura cu o cauza a bolii, care poate fi prevenita – avortul.
Industria avortului trebuie facuta sa plateasca pentru cheltuielile crescute de ingrijire din cauza cancerului mamar, la fel cum industria tutunului a fost in final fortata sa plateasca pentru cheltuielile crescute de ingrijire a sanatatii din cauza fumatului.
24) Se poate face o comparatie intre felul cum a ascuns industria tutunului legatura dintre fumat si cancer si industria avortului, care ascunde legatura dintre avort si cancerul mamar?
Numeroase comparatii pot fi facute intre industria avortului si industria tutunului. Este vorba in ambele cazuri de industrii bogate, angajate enorm si care au ascuns dovada riscurilor de cancer, implicandu-si produsele sau „serviciile”. Oficialii din ambele industrii au lucrat din greu ca sa risipeasca orice umbra de suspiciune ca produsele sau „serviciile” lor sunt nesigure.
Ambele au folosit numele celor mai respectati oameni de stiinta si institutiile de cercetare a cancerului pentru a indeparta orice dovada care lega produsele sau „serviciile” lor de cancer.
Dr. David Kessler, fost sef al Administratiei americane pentru Medicamente si Alimentatie, scria in cartea sa, „A Question of Intent”, ca industria tutunului a dat bani multi pentru a inchide gura oamenilor de stiinta de la Centrul pentru Cancer Memorial Sloan Kettering. Acestia au gasit dovezi clare in timpul experimentelor privind legatura dintre avort si cancerul mamar. [38] El a declarat ca industria de asemenea a oferit grant-uri institutiilor de prima mana in cercetarea cancerului, inclusiv Harvard, UCLA, Sloan Kettering si altele.
Industria a acordat grant-uri Asociatiei Medicale Americane (AMA). In februarie 1964, cand AMA a oferit suma de 10 milioane de dolari pentru cercetari in domeniul legaturii tutunului cu cancerul, ea s-a opus eforturilor din Congresul american de a avertiza consumatorii pe pachetul de tigari despre riscul fumatului asupra sanatatii.
Dovada legaturii dintre tutun si cancer a fost raportata in cercetari datand de la inceputul anilor 1920. Desi mii de americani faceau cancer la plamani la o rata fara precedent, oficialii de la Institutul National de studiere a Cancerului din SUA si Biroul Chirurgului General al SUA au recunoscut acest lucru abia, in 1964, fara prea mare tragere de inima.
Atat in cazul tutunului, cat si in cel al avortului, Institutul National de studiere a Cancerului din SUA a refuzat sa recunoasca dovezile acestor riscuri de cancer pe baza faptului ca „dovada” stiintifica absoluta lipsea, chiar daca numarul deceselor crestea cu fiecare an, iar dovezile erau disponibile de decenii. In cazul avortului, dovezile exista din 1957.
Cu toate acestea, afacerile infloresc pentru organizatiile care colecteaza fonduri pentru bolnavii de cancer mamar in SUA si pentru corporatiile care produc o multime de produse gretos de roz, in timpul lunii de constientizare a cancerului mamar. Refuzul de a recunoaste legatura dintre avort si cancerul mamar le asigura faptul ca aceasta necrutatoare boala va fi profitabila pentru ei timp de decenii de acum incolo.

Referinte:

1. Serviciile de Consiliere si Sanatate a Femeilor din Florida de Nord Inc., et al., contra State of Florida et al.,, transcrierea oficiala a depozitiei inregistrate pe video a lui Lynn Rosenberg, doctor in stiinte, pentru marturie la proces, nov. 18, 1999, p. 77.
2. „Scientists vote to list estrogen as carcinogen despite benefits,” Associated Press, December 17, 2000.
3. Miller K., Estrogen and DNA damage: The silent source of breast cancer? J Natl Cancer Inst 2003;95:100-2.
4. Cogliano V, Grosse Y, Baan R, Secretan B, El Ghissassi F., Carcinogenicity of combined oestrogen-progestagen contraceptives and menopausal treatment. Lancet Oncology 2005;6:552-553.
5. Comunicat de presa nr. 167, „IARC Monographs Programme Finds Combined Estrogen-Progestogen Contraceptives (the „pill”) and Menopausal Therapy Are Carcinogenic to Humans,” World Health Organization International Agency for Research on Cancer, July 29, 2005. See
<http://www.iarc.fr/ENG/Press_Releases/pr167a.html>.
6. Henderson BE, Ross R, Bernstein L. „Estrogen is a cause of human cancer: The Richard and Hilda Rosenthal Foundation Award Lecture”, Cancer Research 1988;48:246-53.
7. Robert B. Dickson, Ph.D., Marc E. Lippman, MD, „Growth Regulation of Normal and Malignant Breast Epithelium,” The Breast: Comprehensive Management of Benign and Malignant Diseases, edited by Kirby I. Bland MD and Edward M. Copeland III, MD; (1998) W.B. Saunders Company; 2nd edition; Vol 1, p.519.
8. Neville & Daniel (ed), The Mammary Gland, Plenum, NY 1987:67-93.
9. Russo J, Reina D, Frederick J, et al., Expression of phenotypical changes by human breast epithelial cells treated with carcinogens in vitro. Cancer Research 1988;48:2837-2857.
10. Russo J, Russo IH., Development of the human mammary gland. In Neville MD, Daniel C (ed). The Mammary Gland, Plenum, NY 1987:67-93.
11. Vorher H., The Breast, Academic, New York 1974:1-18.
12. Beral V, et al.,, Breast cancer and breastfeeding: collaborative re-analysis of individual data from 47 epidemiological studies in 30 countries, including 50,302 women with breast cancer and 96,973 women without the disease, Lancet 2002;360:187-195.
13. Lanfranchi A., The breast physiology and the epidemiology of the abortion breast cancer link, Imago Hominis 2005;12(3): 228-236. http://www.abortionbreastcancer.com/Lanfranchi060201.pdf.
14. Melbye M, et al., Preterm delivery and risk of breast cancer. Bri J Cancer 1999;80:609-13.
15. Hsieh C-c, Wuu J, Lambe M, Trichopoulos D, et al., Delivery of premature newborns and maternal breast-cancer risk, Lancet 1999;353-1239.
16. Richard E. Behrman, Adrienne Stith Butler, (ed.), Preterm birth: Causes, Consequences and Prevention. Committee on Understanding Premature Birth and Assuring Healthy Outcomes. Institute of Medicine. Appendix B, Table 5, p. 519; disponibil la adresa:
<http://darwin.nap.edu/books/030910159X/html/519.html>.
17. Rooney B, Calhoun B, Induced abortion and risk of later premature births, Journal of American Physicians and Surgeons 2003;8:46-49.
18. Thorp JM, Hartmann KE, Shadigian EM. Long-term physical and psychological health consequences of induced abortion: A review of the evidence, Obstet & Gynecol Survey 2003;58:1.
19. Woman’s Right to Know (Dreptul femeii de a allege), Serviciile de Sanatate ale Departamentului de Stat din Texas; disponibil la:
<http://www.dshs.state.tx.us/wrtk/default.shtm>.
20. Clark & Chua, Breast cancer and pregnancy: The ultimate challenge, Clin Oncol 1989;1:11-18.
21. Schlafly A., Legal implications of a link between abortion and breast cancer, J Am Phys Surgeons 2005;10:11-14. disponibil la: <http://www.jpands.org/vol10no1/aschlafly.pdf>.
22. Carroll P., Pregnancy Related Risk Factors in Female Breast Cancer Incidence, Congresul International al Actuarilor, Transactions 2002;4:331-75.
23. Carroll P., Trends and Risk Factors in English Breast Cancer, British Journal of Cancer 2004;91 (Suppl. 1):S24 (extras). Vezi textul si graficele lui Carroll la: <http://www.abortionbreastcancer.com/BritishCancerResearchMeeting/index.htm> si <http://www.abortionbreastcancer.com/press_releases/050909/index.htm>. Vezi de asemenea British Journal of Cancer, Legal Abortions Are ‘Best Predictor of British Breast Cancer Trends’, Comunicat de presa al organizatiei Coalition on Abortion/Breast Cancer, 2 iulie 2004, disponibil la: <http://www.abortionbreastcancer.com/press_releases/040702/index.htm>.
24. Howe HL, Wingo PA, Thun MJ, Ries LA, Rosenberg HM, Feigal EG, Edwards BK, Annual report to the nation on the status of cancer, 1973 through 1998, featuring cancers with recent increasing trends, J Natl Cancer Inst 2001;93:824-842.
25. Howe HL, Senie RT, Bzduch H, Herzfeld P., Early abortion and breast cancer risk among women under age 40, Int J Epidemiol 1989;18:300-304.
26. Wingo PA, Newsome K, Marks JS, Calle EE, Parker SL.et al., The risk of breast cancer following spontaneous or induced abortion, Cancer Causes Control 1997;8:93-108.
27. Brind J, Chinchilli, VM, Severs WB, Summy-Long J., Induced abortion as an independent risk factor for breast cancer: a comprehensive review and meta-analysis, J Epidemiol Community Health 1996;50:481-496.
28. „Breast cancer cases jump in China, hits younger women,” AFP Worldwide News Agency, 5 octombrie 2005, la:
<http://news.yahoo.com/s/afp/20051005/hl_afp/chinahealthcancer_051005174502>.
29. Russo J, Russo IH., Susceptibility of the mammary gland to carcinogenesis, Am J Pathol 1980;100: 497-512.
30. Daling JR, Malone DE, Voigt LF, White E, Weiss NS., Risk of breast cancer among young women: relationship to induced abortion, J Natl Cancer Inst, 1994;86:1584-1592.
31. Beral V, Bull D, Doll R, Peto R, Reeves G., Collaborative Group of Hormonal Factors in Breast Cancer. Breast cancer and abortion: collaborative reanalysis of data from 53 epidemiological studies, including 83,000 women with breast cancer from 16 countries, Lancet, 2004;363:1007-16.
32. Brind J., The abortion-breast cancer connection, National Catholic Bioethics Quarterly vara 2005; p. 303-329. disponibil la: <http://www.AbortionBreastCancer.com/Brind_NCBQ.PDF>.
33. Lanfranchi A., The abortion-breast cancer link revisited, Ethics and Medics (noiembrie 2004), vol. 29, nr. 11, p. 1-4.
34. Furton E., The corruption of science by ideology, Ethics and Medics (decembrie 2004), vol. 29, nr. 12, p. 1-2.
35. Brind J., Induced abortion as an independent risk factor for breast cancer: A critical review of recent studies based on prospective data, J Am Phys Surg, vol. 10, nr. 4 (iarna 2005), 105-110, disponibil la: < http://www.jpands.org/vol10no4/brind.pdf>.
36. Rachael Myers Lowe, „NCI scientific panel concludes abortion has no impact on breast cancer risk,” CancerPage.com, 3 march 2003 disponibil la:
<http://cancerpage.com/news/article.asp?id=5601>.
37. Schlafly A., Had an abortion? Call an attorney, Celebrate Life (septembrie-octombrie 2005);31-32. disponibil la: <http://www.abortionbreastcancer.com/Schlafly0510.pdf>.
38. Kessler D., Question of Intent: a Great American Battle with a Deadly Industry, I ed. New York, NY: Public Affairs; 2001:207.

Asociatia Provita Media
Material prelucrat de: Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologiei