Decizie ortodoxă istorică: comunităţile de imigranţi au propriile lor Conferinţe episcopale

0
229
Decizie ortodoxă istorică: comunităţile de imigranţi au propriile lor Conferinţe episcopale
Prima dintre cele două întâlniri programate pentru anul 2009, a avut loc în Sabezy (Geneva), pregătind mult aşteptatul Sinod Pan-Ortodox. Prin agreerea „Conferinţelor Episcopale pentru comunităţile diasporei ortodoxe, reuniunea a ajuns la o decizie istorică. Conform normelor existente, credincioşii ortodocşi care trăiesc în afara ţării lor de origine, se află sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice. Cu toate acestea, volumul ridicat al migraţiei ce a urmat căderii Cortinei de Fier a generat destul de multe probleme pentru cei care sunt responsabili de viaţa ortodoxă din diaspora, din cauza mai multor asocieri strânse între mesajul creştin şi originea etnică a credincioşilor, o situaţie care de multe ori a fost înţeleasă greşit , fiind exploatată politic şi economic, cu reale repercusiuni.
Printr-o decizie unanimă, episcopii ortodocşi îşi vor crea „conferinţele proprii” în diaspora, intrând sub preşedinţia celui mai în vârstă mitropolit al Constantinopolului. Dacă acesta este absent, atunci el va fi înlocuit în conformitate cu canoanele bisericeşti. Crearea de noi „conferinţe episcopale”, va incerca rezolvarea noilor situaţii care au apărut în lumea din diaspora.
Toate deciziile vor trebui să se bazeze pe principiul unanimităţii tuturor Bisericilor, fiecare dintre acestea fiind reprezentată de proprii episcopi. Membrii unei Conferinţe episcopale vor fi episcopi recunoscuţi de către toate Bisericile Ortodoxe. Constantinopolul va rămâne centrul de coordonare pentru toate aceste Conferinţe.
Un semnal clar faţă de noua situaţie a apărut în momentul când, Kirill, noul Patriarh al Moscovei, şi-a anunţat prima sa vizită în străinătate, la Constantinopol, pe 4 iulie.
Procedurile, abil prezidate de Mitropolitul de Pergamon, Ioannis Ziziulas, a avut loc într-o atmosferă calmă şi constructivă, neîntâlnită până în prezent, şi care a permis stabilirea, în final, a unei căi comune pentru Ortodoxie, ca întreg, în faţa provocărilor lumii de azi.
Procesele au confirmat, astfel, un punct de cotitură atins în luna octombrie a anului trecut, atunci când, la Constantinopol întâlnirea pan-ortodoxă, puternic sprijinită de Bartolomeu, a stabilit liniile directoare pentru Ortodoxie, în lume. În spatele scenei, Kirill şi predecesorul său, Alexei al II-lea, au contribuit la acest efort.
Desigur, unele surse remarcau faptul că vârsta şi experienţa acumulate de Constantinopol, au anticipat deja ceea ce se întâmplă acum, atunci când Bartolomeu deschidea Sinodul Patriarhiei Ecumenice, in 2004, pentru a include episcopii din diaspora şi nu doar din Turcia. Astfel, el a subliniind rolul gestionării colective a problemelor şi întreprinderilor ortodoxe.
De mai multe ori, în trecut, Bartolomeu şi-a exprimat dorinţa de a vedea cum cineva care nefiind cetăţean turc înainte de a deveni Patriarh va primi cetăţenie turcă după aceea.
În predica sa de duminică, Patriarhul Bartolomeu a reiterat importanţa procedurilor de la Geneva, arătând clar că, prin aceste proceduri Biserica Ortodoxă se pregăteşte să lucreze în faţa cerinţelor şi provocărilor lumii de astăzi, şi aceasta fără a deveni secularizată.
M. Dositheos din Biroul de Comunicare al Patriarhiei Ecumenice ne-a spus că un foarte important pas înainte a fost făcut şi, in plus, astfel s-au transmis mesaje clare în toate direcţiile.
Cu un astfel de pas, un adevăr a fost reînnoit şi reiterat, şi anume, că dragostea şi dialogul se află în centrul mesajului creştin. Şi acest context, de comunicare liberă, fără formule pre-stabilite, este un semn al libertăţii, care este fundaţia gândirii creştine. În consecinţă, nu ar trebui să se acorde importanţă niciunei forme de talibanism care ar putea exista între unii creştini sau unele culte, indiferent de natura acestora sau de origini.
In ce priveste viitorul, următoarea întâlnire a fost deja stabilită pentru mijlocul lunii decembrie, tot la Geneva.
O serie de probleme sunt pe ordinea de zi:
– reguli de acordare a statutului autocefaliei unei Biserici sau recunoaşterea autonomiei sale;
– punerea în aplicare a Dipticelor, norme canonice de recunoaştere reciprocă între Bisericile Ortodoxe;
– înfiinţarea unui singur calendar cu date comune (încât să fie evitată situaţia în care unele Biserici sărbătoresc Crăciunul la 25 decembrie, iar altele cu aproape două săptămâni mai târziu);
– impedimentele şi canonicitatea Tainei căsătoriei;
– postul în lumea de astăzi, relaţiile cu celelalte culte creştine;
– mişcarea ecumenică;
-contribuţia Ortodoxiei la afirmarea idealurilor creştine de pace, libertate şi fraternitate.
www.lacasuriortodoxe.com