Tineretul român: viitorul ţării e „negru”, traiul bun e în altă parte

0
301
Tineretul român: viitorul ţării e „negru”, traiul bun e în altă parte
Pentru tinerii României, viitorul nu sună bine deloc. Mai pesimişti decât părinţii şi bunicii lor, majoritatea românilor cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani sunt convinşi că ţara se îndreaptă într-o direcţie total greşită.
70% dintre tineri sunt de părere că nu-i aşteaptă nimic bun pe plaiurile mioritice, spre deosebire de 60% dintre adulţi. Acesta este rezultatul unui sondaj realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), la comanda Ministerului Tineretului şi Sportului. Cercetarea a fost realizată în perioada 6-10 mai, pe un eşantion de 2004 persoane.
Criza, şomajul şi corupţia, principalele griji
Întrebaţi care sunt principalele trei probleme cu care se confruntă România de azi, tinerii au pus pe primele locuri chestiunile de ordin economic şi pe cele privitoare la nivelul de trai. Criza economică, lipsa locurilor de muncă/şomajul şi corupţia sunt în topul grijilor tineretului. Şi dacă de frica crizei mondiale nu pot dormi 49% dintre ei, din cauza şomajului îşi fac gânduri negre 38%.
Doar 1% sunt preocupaţi de problemele sociale şi de politica externă şi tot atâţia de „minciună/ bătaia de joc” şi de calitatea serviciilor medicale. Potrivit studiului CCSB, făcut public ieri, principalele nevoi personale ale românilor sunt cele legate de sănătate şi de nivelul de trai. Spre deosebire de restul populaţiei, pentru tineri sunt mai importante munca şi cariera personală decât sănătatea.
Astfel, 32% dintre tinerii chestionaţi au precizat că, pentru ei, „cel mai mult în viaţă contează” să fie sănătoşi, în timp ce 46% din restul populaţiei a pus sănătatea în topul fericirii. Numai 10% dintre respondenţi au menţionat că cel mai mult contează să aibă o viaţă fericită/liniştită, iar 17% – că vor că trăiască bine.
Pentru 51% dintre tineri important e cum arată
Potrivit sociologilor care au analizat răspunsurile date, tinerii apreciază mult mai mult decât restul populaţiei valorile hedoniste, postmoderne şi consumeriste, în timp ce adulţii îşi asumă, în mai mare măsură, valori moderne, de responsabilitate familială, civică şi spirituală. În rândul tineretului, primordiale sunt succesul (62%), vizitele în alte ţări (51%), felul în care arată (51%), timpul liber (48%), distracţia (43%), sportul (42%), fericirea, banii şi ce spun ceilalţi despre ei.
S-au săturat de România
O concluzie îngrijorătoare a acestui sondaj, în continuarea ten – dinţei din ultima perioadă, este că peste o treime din România tânără vrea să plece din ţară şi chiar să se stabilească în alt stat în următorii ani. Astfel, 28% au declarat că probabil vor pleca şi se vor stabili într-o ţară în care le va fi mai bine, iar 8% sunt foarte convinşi că vor face acest pas. Nici românii în vârstă nu se simt bine în ţara lor: aproximativ 16% din populaţia adultă in tenţionează să părăsească ţara pentru a se stabili în altă parte (4% sund decişi să o facă ).
„Cei 16% reprezintă aproape 2,4 milioane de persoane, un număr egal cu 2 milioane de români (cifra oficială – n.r.) care au părăsit deja România în ultimii zece ani, de la ultimul recensământ din 2002”, au precizat sociologii. Din cei 2,4 milioane de români, aproape jumătate sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Iar dintre ei – 250.000 sunt foarte hotărâţi să-şi dea o şansă la o viaţă mai bună peste hotare.
Marea Britanie, în top
În topul ţărilor în care cred românii că ar putea avea o viaţă mai bună nu se mai află Statele Unite ale Americii şi Canada, ci Marea Britanie, potrivit sondajului. În Regatul Unit s-ar muta 21% dintre tineri, în Spania (locul doi în top) – 16%, iar în Italia – 11%. Germania a fost aleasă de 9% dintre respondenţi, SUA – de numai 4%, iar Canada – de 3%.
Vor mai multe ore de sport în şcoală
71% dintre tinerii din România vor, cel puţin la nivel declarativ, trei sau mai multe ore de educaţie fizică şi sport în şcoală, mai arată studiul CCSB. Procentul este cu 10% mai mare decât cel al populaţiei adulte care doreşte mai multă mişcare în timpul orelor de curs.
Tinerii preferă în mai mare măsură un număr de 3-4 ore pe săptămână, faţă de doar 2 ore, preferate mai degrabă de restul populaţiei. Aceeaşi cercetare arată că trei sferturi dintre cei chestionaţi au auzit de decizia Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a reduce numărul orelor de educaţie fizică şi sport, iar 75% la sută dintre ei au spus că sunt „total împotriva” acestui lucru.
Cât priveşte zilele în care să se desfăşoare orele de sport, majoritatea respondenţilor au precizat că cel mai indicat este ca acestea să fie programate în timpul săptămânii, în cadrul programului de şcoală. „Vom încerca să rezolvăm această problemă. Peste o săptămână sau două, vom organiza o masă rotundă la care va fi invitată şi doamna ministru al educaţiei, pentru a stabili ca în şcolile româneşti să se facă trei ore de educaţie fizică săptămânal”, a spus Monica Iacob-Ridzi.
www.evz.ro