Crucea este calea spre împărăţie

0
181
Crucea este calea spre împărăţie
„Ca o scară preacinstită s-a văzut astăzi Crucea cea preacinstită şi mărită, care mută de la pământ către cele cereşti pe cei ce o cinstesc cu credinţă neîndoită; se bucură toate neamurile şi, alergând cu îndrăzneală la botez, se veselesc, şi chipul Bisericii cel dumnezeiesc se împodobeşte ca o mireasă. Căci Crucea pe care se nevoiau iudeii să o ascundă străluceşte de la înălţime deasupra şi mântuieşte pe cei ce cu credinţă aleargă către dânsa” (Mineiul Lunii Mai, Editura Institutului Biblic, Bucureşti, 1972, p. 41).
***
Arătarea pe cer a Sfintei Cruci deasupra Golgotei, întâmplată în ziua Cincizecimii, mai strălucitoare decât soarele, este o minune mai presus de minte prin care Dumnezeu a întărit credinţa şi lucrarea sutelor de oameni care au privit la acest semn. Troparul de faţă aseamănă Crucea cu o scară mistică de urcuş spre cer a oamenilor. Însuşi Hristos a zis: „Iar Eu, când Mă voi înălţa de pe pământ, pe toţi îi voi trage la Mine. Iar aceasta a zis-o însemnând cu ce moarte avea să moară” (Ioan 12, 32-33). Moartea lui Hristos este înălţarea de pe pământ a Fiului lui Dumnezeu, îmbrăţişarea întregului univers şi urcuşul tuturor oamenilor spre Înviere. Crucea mută de la pământ spre cele cereşti pe credincioşi. Ea este calea spre împărăţie. Omul care o primeşte în inimă se răstigneşte pe altarul iubirii lui Hristos („Iar cei ce sunt ai lui Hristos şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele lui” – Galateni 5, 24), moare mistic împreună cu El, urcă treptat spre lumina Învierii, simte în mod infinit durerea lui Hristos pentru miile de morţi nevinovaţi ai istoriei, dar şi bucuria acestora când au fost scoşi din iad la lumina cea veşnică a lui Dumnezeu.
pr. asist. dr. Ioan Valentin Istrati